DICTIONAR EXPLICATIV SPECIFIC SERVICIILOR DE INFORMAŢII ŞI DE SECURITATE

.

ACŢIUNI OSTILE CONTRA STATULUI ROMÂN - Art. 274. C.p. → faptele prevăzute în art. 271 şi art. 273 săvârşite de un cetăţean străin sau de o persoană fără cetăţenie care nu are domiciliul în România sau de un străin care nu se află în serviciul statului român se pedepsesc cu detenţiunea pe viaţă sau cu detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

PROPAGANDĂ NAŢIONALIST – ŞOVINĂ -Art. 363 C.p. →este definită ca fiind acţiunea organizată de răspândire în mase a unor idei care prezintă şi susţin o teorie, o concepţie, un partid politic, etc., cu scopul de a convinge şi a câştiga adepţi. Propagandistul - persoana care propagă. Propagarea - acţiunea de a propaga şi rezultatul acesteia.

Propagatorul - persoana care propagă idei, doctrine etc., care face propagandă, propagandist.

ACTE DE TERORISM - Art. 295 C.p. → (1) constituie acte de terorism următoarele infracţiuni atunci când sunt săvârşite în scopul tulburării grave a ordinii publice, prin intimidare, prin teroare sau prin crearea unei stări de panică:

a) infracţiunile de omor şi omor calificat prevăzute în art. 178 şi art. 179, vătămarea corporală şi vătămarea corporală gravă prevăzute în art. 186 şi art. 187, precum şi lipsirea de libertate în mod ilegal prevăzută în art. 201;

b) infracţiunile prevăzute în art. 105-108 din Codul aerian;

c) infracţiunile de distrugere prevăzute în art. 263 şi art. 264;

d) infracţiunile de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materialelor nucleare şi a altor materii radioactive, precum şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzute în art. 406-408;

e) introducerea sau răspândirea în atmosferă, pe sol, în subsol sau în apă de produse, substanţe, materiale, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau animalelor ori mediul înconjurător;

f) ameninţarea cu bombe sau cu alte materii explozive.

(2) În cazul infracţiunilor prevăzute în alin. (1) lit. a)-d) se aplică maximul special al pedepsei prevăzute de lege, care poate fi sporit până la maximul ei general, iar dacă maximul general este neîndestulător, pedeapsa poate fi sporită până la maximul general al pedepsei imediat superioare.

(3) În cazul infracţiunii prevăzute în alin. (1) lit. e), pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar în cazul infracţiunii prevăzute în alin. (1) lit. f), pedeapsa este închisoarea strictă de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

(4) Tentativa se sancţionează cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea consumată sau cu o pedeapsă în cadrul limitelor imediat inferioare pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea consumată.

(5) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la alin. (1).

(6) Înţelegerea în vederea săvârşirii de acte de terorism se pedepseşte cu închisoare strictă de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

.

ARGENTINA. SERVICII DE INFORMAŢII ŞI DE SECURITATE. EVOLUŢIE, ORGANIZARE ŞI RESPONSABILITĂŢI

.

ARGENTINA

Comunitatea informativă argentineană are următoarea componenţă:

a. Serviciile şi agenţiile civile

·Central Nacional de Inteligencia (CNI), creată in 1972, funcţionează în baza unui decret prezidenţial secret. Asigură gestiunea şi coordonarea serviciilor de informaţii, cât şi funcţiile analitice şi operaţionale;

·Le Secretaria de Inteligencia Del Estato (SIDE),principalul serviciu de informaţii şi de securitate argentinian creat în 1946. Este un serviciu esenţialmente civil, dar până în 1982 a fost condus de militari.

·La Direccion Nacional de Inteligencia Internal (DNII),creată în 1992 în cadrul Ministerului de Interne, asigură coordonarea informaţiilor interne.

b. Serviciile de informaţii militare

·Le Servicio de Inteligencia del Ejército (SIE), serviciul de informaţii al armatei terestre;

·Le Servicio de Inteligencia de la Fuerza Aérea (SIFA),serviciul de informaţii al aviaţiei;

·Le Servicio de Inteligencia Naval (SIN).

c. Serviciile de informaţii de securitate

·Le Servicio de Inteligencia de Gendarmeria (SIG);

·Elementele de informţii ale Prefecturii Navale Argentiniene.

d. Alte servicii

·La Superintendencia de Securidad Federal, serviciu de securitate dependent de poliţia federală şi serviciile de informaţii ale poliţiilor provinciale, Servicio de Prefectura (SIP);

·Elementele de informaţii ale Servicio Penitenciario Nacional (SPN);

·La Dirrecion de la Provincia de Buenos Aires, care este în subordinea comandamantului provinciei Buenos Aires, nedepinzând de guvernul central.

·Le Servicio Federal de Lucha contro el Narcotrafico (SEFECONAR), creat în aprilie 1991, cu un efectiv de aproximativ 100 de persoane.

.

ANGOLA. SERVICII DE INFORMAŢII ŞI DE SECURITATE. EVOLUŢIE, ORGANIZARE ŞI RESPONSABILITĂŢI

.

ANGOLA

Serviciile de informaţii şi de securitate angoleze au fost restructurate în 1978 cu ajutorul STASI (securitatea est germană până în 1989) şi a Direccion General de Inteligencia (DGI) cubaneză. Restructurarea a dus la crearea DISA, subordonată direct Preşedintelui.

În plus, Angola dispune de Ministerul Securităţii Statului (MINSE), şi de Contrainteligencia Militar (CIM) pentru contraspionaj.

.

DICTIONAR EXPLICATIV SPECIFIC SERVICIILOR DE INFORMAŢII ŞI DE SECURITATE

.

ACŢIUNE ACOPERITĂ → utilizarea agenţiilor de informaţii, în deplină confidenţialitate, pentru a efectua schimbării politice într-o altă ţară prin eforturi direcţionate împotriva structurilor politice şi economice ale ţării-ţintă. Utilizată cel mai frecvent pentru a destabiliza un regim.

ACŢIUNE CLANDESTINĂ → operaţiunea destinată să influenţeze anumite instituţii, cu putere de decizie, inclusiv din exterior, evenimente, organizaţii sau persoane, după cum poate fi raportată şi la unele acţiuni acoperite de penetrare / infiltrare în diferite locuri şi medii de interes, tranzitarea ilegală a frontierelor, plasarea unei „cârtiţe” pe un anumit spaţiu, etc.

De obicei include propagandă economică, politică sau activităţi paramilitare, derulându-se şi prin manipularea ziariştilor, ajutorul financiar acordat unor forţe paramilitare sau grupe de opozanţi politici, răpirea de persoane sau chiar executarea adversarilor.

Se utilizează fără deosebire expresiile „acţiuni clandestine” sau „operaţiuni clandestine”.

Literatura americană de specialitate face distincţie între:

- acţiuni clandestine sau secrete, a căror desfăşurare este ascunsă (spionaj, activităţi subversive, etc.);

- acţiuni acoperite, al căror instigator sau sponsor este conspirat (dezinformarea, sabotajul, etc.).

ACŢIUNE DE EXFILTRARE (Exfilare) → operaţiune complexă pusă la cale de centrală pentru a-şi salva un agent de valoare din ţara de origine, în situaţia în care securitatea sa este în mod evident pusă în pericol de către organele de contraspionaj autohtone.

Oleg Gordievski, rezidentul KGB la Londra în anul 1984, trecut cu tot bagajul în MI-6 încă din 1974, trădat efectiv de către A. Ames, a fost rechemat în Centrala de la Moscova pentru aşa zisele consultări. Obligat să se supună ordinului, Oleg Gordievski, alias „GT-TICKLE”, simţind că se află într-un real pericol şi-a anunţat partenerii britanici, solicitând să se pună în practică planul prestabilit pentru exfiltrarea lui din URSS.

Având aprobarea lui Margaret Thacher, primul ministru britanic, conducerea MI-6 a pus în aplicare planul prestabilit.

Un Land Rover special construit, cu patru cilindri în loc de şase, şi cu un arbore cotit special amplasat pentru a lăsa loc liber ascunderii „cârtiţei”, a fost urgent trimis la Moscova. În ziua prestabilită pentru exfiltrarea lui „GT-TICKLE” (folosindu-se mijloacele legăturii impersonale, respectiv ascunzătorilor), „cârtiţa” britanică a plecat dimineaţa de acasă în obişnuitul său trening pentru partida zilnică de jocking, în timp ce o duzină de maşini au părăsit ambasada în acelaşi timp, astfel încât filajul sovietic să fie complet derutat şi pus în imposibilitatea de a acoperi fiecare „ţintă”.

Dintr-o gară din Moscova, „cârtiţa” a luat trenul spre nord, oprindu-se într-un punct de unde a fost recuperat de echipajul Land Roverului special. La punctul de frontieră spre Kazelia – Finlanda, ruşii nu au avut nici un motiv să suspecteze umflătura din locul în care, în mod normal trebuia să se afle arborele cotit. Acolo stătea ascuns Gordievski.

Adevărul este că ruşii continuau să pieptăne toată Moscova, în căutarea omului plecat să-şi facă porţia zilnică de joching, în momentul în care Gordievski a ajuns la Helsinki şi mai apoi la Londra.

ACŢIUNEA INFORMATIVĂ → cadru organizatoric în care se realizează planificat, sistematic, unitar, ofensiv şi în secret, folosindu-se metodele şi mijloacele speciale aflate la dispoziţie, sarcinile de cunoaştere, documentare, control şi prevenire oportună a ameninţărilor la adresa securitatii naţionale, în condiţiile respectării legilor şi a reglementărilor interne referitoare la activitatea de informaţii.

ACŢIUNE INFORMAŢIONALĂ → formă a războiului informaţional ce constă în folosirea organizată a forţelor şi mijloacelor de luptă informaţională pentru îndeplinirea misiunilor de obţinere şi menţinere a superiorităţii informaţionale.

ACŢIUNE PREVENTIVĂ → acţiune întreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor neconformiţăţi, defecte sau a altor situaţii nedorite posibile, în scopul prevenirii apariţiei acestora.

ACŢIUNI IMAGOLOGICE → tip de acţiune subsumată conceptului de război informaţional ce constă, în principal, în crearea unei imagini a adversarului şi a acţiunilor acestuia care să favorizeze pe cel care o crează. Prin acţiuni imagologice se urmăreşte să se inducă adversarului acelle informaţii care sunt în măsură să conducă la formarea imaginii dezirabile a iniţiatorului acţiunii.

ACŢIUNEA INFORMATIV-OPERATIVĂ DE DEZINFORMARE→activitatea prin care se difuzează, sub formă special prelucrată, diferite informaţii neadevărate sau parţial adevărate, false sau parţial false, de natură să-l oblige pe adversar să-şi schimbe planurile şi hotărârile sale, să-l dezorienteze şi să-i reducă eficienţa acţiunilor sale.

ACŢIUNEA INFORMATIV-OPERATIVĂ DE INFLUENŢĂ, PROPAGANDĂ ŞI CONTRAPROPAGANDĂ → acest tip de acţiune se desfăşoară mai ales pe timpul stării de tensiune pentru prevenirea şi anihilarea componentei psihologice a ofensivei, operaţie prin care adversarul, contează pe realizarea surprinderii.

ACŢIUNEA INFORMATIV-OPERATIVĂ DE SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ → reprezintă forma de activitate informativ-operativă generată de scopul şi obiectivele concrete urmărite într-o situaţie dată, la un timp şi într-un moment dat, determinată de un fapt sau stare de fapt ce constituie o ameninţare la adresa securitatii naţionale, precum şi în raport de funcţiile, mijloacele şi metodele prin care se acţionează pentru atingerea scopului urmărit, în sens preventiv.

.

ALGERIA. SERVICII DE INFORMAŢII ŞI DE SECURITATE. EVOLUŢIE, ORGANIZARE ŞI RESPONSABILITĂŢI

.

ALGERIA

Dispune de mai multe servicii de securitate.

În subordonarea Ministerului Apărării se află:

·Serviciul de Securitate Specială – răspunde de supravegherea şi coordonarea altor servicii de securitate, cât şi de securitatea guvernului.

·Departamentul de Informaţii şi de securitate – răspunde de lupta împotriva subminării puterii de stat şi responsabil de siguranţa statului.

·Serviciul de Contraspionaj (SCE) – răspunde de lupta împotriva spionajului şi a mişcărilor rebele, cum este mişcarea islamică.

Subordonat Ministerului de Interne este:

Serviciul de Securitate Interioară – care asigură informarea în favoarea poliţiei.

Pentru coordonarea activităţilor de informaţii ce vizează lupta antiteroristă, a fost creat un Oficiu de Coordonare a Securitaţii Terorismului.

Informarea strategică externă este asigurată de Direcţia Documentării şi Securităţii Externe (DDSE), care are cadre şi agenţi în reprezentanţele diplomatice şi consulare din străinătate.

.

DICTIONAR EXPLICATIV SPECIFIC SERVICIILOR DE INFORMAŢII ŞI DE SECURITATE

.

ACTIVITATE INFORMATIVĂ → proces complex de acţiuni şi activităţi destinate identificării şi culegerii în secret, dintr-un mediu adeseori ostil şi netransparent, a datelor, faptelor şi materialelor destinate elaborării informaţiilor finite necesare luării unei decizii cu relevanţă în planul securităţii naţionale.

Activitatea de informaţii nu înseamnă simpla cunoaştere a unor date sau ansambluri de date, nici formularea de ipoteze sau supoziţii, ci cunoaşterea rezultată dintr-un riguros proces analitic realizat pe baza datelor culese, adunate şi furnizate celui care are nevoie de ele, pentru a-i fundamenta opţiunile care răspunde cel mai bine interesului national.

ACTIVITATEA DE INFORMAŢII → constă din ansamblul măsurilor, acţiunilor şi operaţiunilor desfăşurate de către autorităţile informative, pentru planificarea, culegerea, verificarea, prelucrarea analitică şi valorificarea datelor şi informaţiilor cu relevanţă pentru securitatea naţională şi informarea factorilor de decizie, investiţi legal cu competenţă de realizare a securităţii naţionale ori de aplicare a legii.

În doctrina americană, dacă avem în vedere definiţiile FBI-lui, se operează cu următoarele concepte:

Activitatea de Informaţii („domestic intelligence”)

(1) Constă în obţinerea de date privind activităţi care au drept scop răstumarea, distrugerea sau subminarea guvernului şi a oricăreia dintre structurile sale politice, prin mijloace ilegale (expres prohibite de lege) şi/sau împiedicarea exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Activitatea de Contrainformaţii („counter intelligence”)

(1) Constă în protejarea informaţiilor obţinute de organele de specialitate, a mijloacelor şi metodelor de culegere a lor, precum şi a procesului de decizie politică, împotriva divulgărilor neautorizate şi a acţiunilor spionajului străin, apărarea instituţiilor, proprietăţilor, activităţilor guvernului şi a persoanelor oficiale faţă de actele de sabotaj şi terorism desfăşurate de către sau în numele unor puteri, organizaţii sau persoane străine ori a unei grupări teroriste naţionale sau internationale.

ACTIVITATEA DE CONTRAINFORMAŢII → constă din ansamblul acţiunilor, operaţiunilor şi procedeelor desfăşurate de către autorităţile informative în scopul protejării procesului de decizie politico-statal, apărării instituţiilor statului faţă de activitaţile de sabotaj, terorism, subminare şi alte acte subversive, contracarării acţiunilor de spionaj, crimei organizate, precum şi a mijloacelor şi metodelor utilizate.

În cadrul activitaţii de contrainformaţii sunt incluse contraspionajul şi metodologia operativă defensivă.

(1) Contraspionajul este componenta specializată a activitaţii contra informative prin care se identifică planurile şi obiectivele spionajului şi se asigură prevenirea, contracararea sau neutralizarea acţiunilor acestuia.

(2) Metodologia operativă defensivă se bazează pe studiul organizării, metodelor, capacitaţilor şi caracteristicilor mijloacelor părţii adverse, urmate de prevenire şi contracarare, combinate cu măsuri specifice de securitate; când acţiunea ostilă este iminent periculoasă se aplică măsurile prevăzute de lege.

ACTIVITATEA DE DEZINFORMARE → desemnează o acţiune intermitentă sau continuă, prin folosirea oricărui mijloc, ce constă în inducerea în eroare a unui adversar sau favorizarea subversiunii în rândurile acestuia, cu scopul de a-l slăbi.

ACTIVITATEA DE SECURITATE → constă din ansamblul măsurilor de apărare, materiale şi procedurale, desfăşurate de către autorităţile informative în scopul protecţiei personalului şi a informaţiilor clasificate, protecţiei fizice a persoanelor şi pazei obiectivelor şi valorilor din sfera de competenţă, precum şi controlul acestor măsuri.

ACTIVITATEA SPECIALĂ → defineşte preocupările unei persoane, organizaţii, instituţie, firmă etc., care, în baza preocupărilor oficiale şi deschise, desfăşoară o muncă organizată pe linia culegerii de informaţii, rezolvă alte sarcini trasate de organele de specialitate, asigurând la nevoie şi acoperirea unor cadre sau agenţi de informaţii.

.

O PARERE PERSONALA

.

de Liviu Gaitan

Legata indiscutabil de culoarea si ineditul indragitelor carti politiste si al filmelor de aventuri, imaginea detectivului a intarziat sa se obiectiveze in actualul context social.

Ignoranta? Indiferenta ? Reticenta? Sunt posibile cand insasi titulatura acestei profesii liberale afirma posibila interactiune cu orice aspect al socialului? Greu de crezut, cand este vorba de o activitate ce presupune multe calitati si cerinte specifice.

Meseria noastra nu este un sacerdotiu. Noi muncim, evident, pentru bani – atata vreme cat marja noastra de beneficiu trebuie sa fie mai mult decat rezonabila, si chiar daca se intampla sa facem o favoare vreunui client falit – dar nu suntem in nici un caz aventurieri avizi de castiguri rapide si dubioase.

Misiunea noastra nu consta in a agrava tensiunile, in a atata conflictele si in a face valuri, ci dimpotriva, de a evita dramele, scandalurile, de a aplana diferendele si de a reduce pagubele, fie ele de ordin material sau afectiv, chit ca in acest din urma caz jucam adesea un rol care este mai apropiat de imaginea unui asistent social.

Pentru a conferi profesiei noastre aceasta dimensiune umana, trebuie respectat statutul legal, indepartandu-i pe acei candidati incompetenti sau lipsiti de scrupule, fixand cu claritate, de la bun inceput, limitele puterii noastre de investigare si modul de a proteja informatiile utilizate.In asteptarea unui astfel de statut se pot deja inventaria cateva calitati indispensabile celui care doreste sa practice meseria de detectiv particular.

Inainte de toate, seriozitate. Faptele pe care le infatisam clientilor nostri trebuie mai intai identificate cu precizie si verificate cu o grija extrema pentru a nu le vinde vorbe goale si, cu atat mai mult pentru a nu le aduce vreun prejudiciu, mai ales celor naivi. De aceea, trebuie sa ne asiguram ragazul necesar, chiar daca asta costa, de a strange acele dovezi incontestabile, ca sa evitam orice deformare a realitatii, de exemplu, chiar dubland fiecare ancheta sau reinnoind cu regularitate operatorii care se ocupa de caz.

O alta calitate ceruta este discretia. Cred ca acest aspect nu mai trebuie comentat, importanta lui fiind evidenta. Trebuie evitate toate scurgerile posibile de informatii iar operatorii nu trebuie sa cunoasca dacat datele afacerii pe care ei o trateaza.

Si in sfarsit, curajul. Nu este vorba numai de curajul dovedit in focul actiunii ci si, de pilda, chiar pe timpul unei marturii in fata tribunalului, cand unii inculpati pot deveni violenti sau ameninta cu razbunarea.

Asadar: seriozitate, discretie, curaj – iar lista nu se incheie aici.

Timisoara/ 21.02.2012

.