DICTIONAR EXPLICATIV SPECIFIC SERVICIILOR DE INFORMAŢII ŞI DE SECURITATE

. CERCETAREA INFORMATIVĂ → reprezintă acţiunea complexă de investigare efectuată cu mijloace şi metode exclusiv informative, în scopul punerii în evidenţă a evenimentelor, faptelor sau stărilor de fapt semnalate ca posibile situaţii de risc şi ameninţare şi al clarificării şi soluţionării problemelor operative adiacente.

 CEREREA DE INFORMAŢII → nevoia de informaţii exprimată într-o manieră punctuală sau sub forma catalogului de întrebări adresat de către organele de exploatare ori de beneficiarii informaţiilor obţinute de serviciile specializate. Catalogul de întrebări, subiecte, teme etc., trebuie reactualizat de la etapă la etapă, în funcţie de evoluţia situaţiei operative interne şi internaţionale.

 CERINŢĂ→ o solicitare generală sau specifică de informaţii făcute de un membru al Comunităţii Informative.

 CERNELURILE SECRETE (SIMPATICE) → soluţii incolore (sau care se decolorează), deci invizibile, cu ajutorul cărora expeditorul scrie un text secret printre rândurile unui text banal şi pe care destinatarul îl face vizibil, folosind un reactiv special, o sursă de căldură sau chiar un aparat optic special. Mesajele scrise cu cerneală secretă sunt, în general, intercalate printre rândurile unei scrisori obişnuite, ale unei cărţi sau ziar, însă, pentru a scăpa de cenzură, uneori, au fost folosiţi şi alţi suporţi: marginile ziarelor, ambalajele unor pachete mici, eşarfe, batiste, etc. Cernelurile secrete trebuie să aibă anumite însuşiri specifice: să fie uşor de folosit; să fie transportabile sub un camuflaj sigur, care să reziste unei examinări superficiale (sub formă de săpun, în sticluţe de apă de toaletă, etc.); o altă calitate este siguranţa, adică dificultatea cu care se confruntă adversarul dacă vrea să le facă vizibile şi nu cunoaşte revelatorul. Cele mai simple cerneluri se revelează prin căldura emanată de o flacără, un fier de călcat, o lentilă solară. Multe cerneluri simple apar ca urmare a tratamentului cu săruri de argint. Cele mai sigure cerneluri necesită aplicarea succesivă, într-o ordine prestabilă, a mai multor reacţiuni. O trăsătură aparte o constituie fiabilitatea, adică posibilitatea unei revelări lizibile chiar şi după un tratament îndelungat sau a unor expuneri la intemperii. O condiţie care ar putea asigura o protecţie a informaţiei scrise, este ca revelarea cernelurilor simpatice să fie ireversibilă. Ireversibilitatea are, pentru procesatorii de corespondenţă, aceleaşi consecinţe ca şi deschiderea neîndemânatică a unui plic: scrisoarea procesată, violată nu mai poate fi repusă în circulaţie. Or, în materie de contraspionaj este recomandat să ai contolul permanent al cazului şi nu este permis să fie întrerup din cauza neştiinţei sau a neglijenţei. Chiar şi atunci când o cerneală secretă are calităţile enumerate, ea nu aduce utilizatorilor săi o securitate absolută, fiind nevoie de mai multe garanţii de securitate. Cel care foloseşte cerneala poate fi depistat uşor, cu atât mai mult cu cât oficiile de control poştal sunt asociate în baza unor protocoale cu structuri specializate care supun corespondenţa interceptată unor analize chimice foarte sofisticate.

 Există diverse modalităţi simple de a constata faptul că o scrisoare a fost violată. Un caz notoriu este cel al controlului corespondenţei cu ajutorul firului de păr. A trimite o scrisoarea lui B. Expeditorul îl avertizează pe destinatar în conţinutul scrisorii că acesta, după lecturare, să fie atent că, la mijlocul paginii, adică exact acolo unde se îndoaie pagina pentru a fi introdusă în plic, se găseşte un fir de păr. Un cenzor inabil va constata că firul de păr nu există şi are părerea că acesta ar fi putut să cadă la deschiderea plicului. Pentru a repara greşeala, cenzorul va pune la loc un fir de păr, după indicaţiile expeditorului, cu intenţia de a repara neglijenţa săvârşită. Când destinatarul constată la primirea plicului că în scrisoare se află un fir de păr, va trage rapid concluzia că scrisoarea a fost violată. .