FEMEI CELEBRE DIN LUMEA SPIONAJULUI. TIMISOREANCA MARIA BALAN

.


de col (r) Stef Marian

Asa cum este firesc, doar in rare situatii se cunoaste identitatea spionilor, iar activitatea acestora ramane multa vreme in umbra fara a se sti cu exactitate cum au reusit sa atinga performante de cea mai mare insemnatate pentru tara lui. Aceste persoane deosebite sub multiple aspecte legate de caliatile lor native identificate si cultivate de catre un specialist al domeniului, puterea de penetrare a mediilor de interes informativ, cunoscatori ai artelor disimularii si manipularii, detinatori ai unei culturi generale vaste, permanent cultivata si alimentata, adesea dezavuate de cei “invinsi”, marcate de un patriotism autentic, acestea sunt eroii anonimi ai tarii lor, fata de care niciodata tara lor nu se poate recompensa.

Asa este si cazul MARIEI BALAN, femeia ca a facut sa se zguduie Comandamentul Corpului 7 Armata austro-ungara si operatiunile militare ale Corpului 7 Armata austro-ungara, precum si Rezidenta serviciului de informatii si contrainformatii (Kundschaftstelle) al armatei austro-ungare, ce functionau la Timisoara in timpul Primului Razboi Mondial (1914 – 1918).

MARIA BALAN, nascuta in 1895 in Varset, Republica Serbia, s-a facut repede remarcata de catre ofiterii din comandamentele austro-ungare si germane din Timisoara, dornici de aventuri galante si de a intra in gratiile frumoasei femei, prezenta nelipsita din saloanele garnizoanei de pe Bega.

MARIA BALAN, a fost recrutata de un ofiter de politie de siguranta ce activa in cadrul Directiunii Politiei si Sigurantei Generale din Ministerul de Interne al Regatului Romaniei, in iunie 1914, devenind “agentul B9”, cu o activitate informativa prodigioasa. A furnizat informatii de maxima importanta despre fortele militare austro-ungare, dipunerea acestora si planurile lor de actiune, strategiile militare preconizate impotriva Romaniei, precum si date referitoare la aspectele economice si politice privind Imperiul Austro-Ungar. Informatiile obtinute de “agentul B9” erau transmise Directiei Sigurantei Generale a statului din Ministerul de Interne al Romaniei si Sectiei a II a Marelui Stat Major din Ministerul de Razboi al Romaniei, ulterior catre Marele Cartier General Roman, format in 1916, dupa intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial. Valorificarea informatiilor s-a facut in folosul Romaniei si al Serbiei in perioada Primului Razboi Mondial.

Replierea politicii Romaniei in contextul evenimentelor vremii, preintampinarea angajarii tarii in operatiuni perdante precum si dejucarea strategiilor militare ale Corpului 7 Armata Austro-Ungare, au fost de natura a atrage atentia contraspionajului austro-ungar si a celui german, care a investit sume importante pentru identificarea persoanei capabile sa furnizeze informatii atat de precise autoritatilor romane. La Bucuresti, Serviciul de informatii german si cel austro-ungar au reusit sa o identifice pe MARIA BALAN, care se afla permanent in anturajul ofiterilor germani si austrieci incartiruiti la Timisoara. Suspiciunile initiale s-au confirmat in urma masurilor de intoxicare initiate de serviciile de informatii german si austriac, conducand la masuri de arestare a MARIEI BALAN.

Aceasta a fost judecata de un tribunal militar si condamnata la moarte prin spanzurare.
Desi pana atunci s-a acordat gratierea tuturor condamnatilor la moarte, autoritatile austro-ungare au refuzat gratierea in cazul MARIEI BALAN, hotararea acestora de a indeplini executia evidentiind enormul prejudiciu adus intereselor imperiului de catre aceasta remarcabila spioana.

In zorii zilei in care era programata executia MARIEI BALAN, aceasta a reusit sa evadeze in urma unei operatiuni indraznete, organizate de serviciul secret roman si profesionist executate, asa cum au apreciat chiar austriecii. Evadarea a fost confirmata ulterior. MARIA BALAN a trecut clandestin frontiera roman-austro-ungare si a juns la Bucuresti, bucurandu-se de o mare popularitate.

Activitatea agentului B9 nu a trecut neobservata in Europa vremii, fapt intens comentat si mediatizat. Cotidianul “PARIS SOIR” a asemuit-o cu celebra dansatoare Mata Hari, numind-o “faimoasa MARIA BALAN, regina spionajului”.

Un alt cotidian din perioada interbelica, comentand activitatea de spionaj a MARIEI BALAN, a pecizat ca “planurile serviciului de spionaj al Vienei erau dejucate de o spioana desavarsita.”

04.04.2012
Timisoara


.