Ce rost are să hrănești o pisică ce nu prinde șoareci ?

.

 dr.ing. Nicolae Țăran     

.

                                 

După cum este cunoscut, criza economică și financiară globală din perioada 2007-2010 a fost determinată  în cea mai mare măsură de proliferarea nesustenabilă a creditelor neperformante din economia SUA . Este, de asemenea, cunoscut faptul că autoritățile americane și europene  au evitat crahul generat de uriașele pierdri acumulate în  SUA și în Zona Euro prin intervenții corective  ( injecții de capital, fonduri de salvgardare și împrumuturi) în valoare de 20 000 de miliarde de dolari.

Drept urmare, lichiditatea de pe principalele piețe interbancare ale lumii a revenit în 2009 la un nivel foarte apropiat de cel din 2007, ceea ce a favorizat reluarea creșterii economice după aproape 18 luni de recesiune în majoritatea țărilor afectate de crahul din 2008. Cu toate acestea, Japonia și cele mai dezvoltate țări din Uniunea Europeană (UE), cu excepția Franței, au inregistrat în ultimul trimestru al anului trecut diminuări ale activității economice comparativ cu trimestrul precedent (q/q-1) cuprinse între -0,2% și -0,7%. Acest declin s-a accentuat , din păcate, în primul trimestru din acest an. Coroborând acestă contracție cu nivelul extrem de ridicat al ratei șomajului de la sfârșitul anului trecut din Spania (21,6%), Franța (9,6%), SUA (8,9%), Italia (8,3%) și Regatul Unit (8,0%), rezultă în mod evident că probabilitatea declanșării unei noi recesiuni la nivel global este foarte mare, după numai 2 ani de creștere economică moderată. (Eurostat, Principal European Economic Indicators; IMF,World Economic Outlook Database, April 17, 2012 )

În acest context, ne putem întreba: Putea fi anticipată această iminentă recrudescență a crizei economice și financiare din perioada 2007-2010? Ce indicatori  s-ar putea utiliza pentru evaluarea probabilității de declanșare a unor asemenea crize ?

În opinia mea, recesiunea și criza financiară din perioada 2008-2010 nu reprezintă fenomene impredictibile. După cum nici eventuala lor recrudescență nu este imposibil de prognozat. Cel mai bun argument in acest sens este procedura de evaluare a dezechilibrelor macroeconomice interne și externe a țărilor din UE. Acestă procedură, operaționalizată la inceputul acestui an de către autoritățile UE, implică evaluarea sistematică a riscurilor sau a dezechilibrelor macroeconomice  prin utilizarea a 10 indicatori relevanți. (1 p 3)

 În consecință, analiza  riscurilor macroeconomice prezentată în continuare a fost realizată prin utilizarea următorilor indicatori: deficitul de cont curent (DCC), datoria sectorului guvernamental (DSG) și creditele bancare din sectorul privat (CBP). 

                                                                                                                                                                                      

Țări	Indicatori		% din PIB
			2001	20002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011
SUA		DCC	-3,8	-4,2	-4,6	-5,3	-5,9	-6,0	-5,0	-4,7	-2,7	-3,2	-3,1
		DSG	54,7	57,1	60,4	68,2	67,8	66,6	67,6	76,1	89,8	98,5	102,9
		CBP	206,1	198,8	214,4	221,3	225,3	235,1	243,8	220,8	231,8	230,7	:
Japonia		DCC	2,1	2,8	3,1	3,6	3,6	3,9	4,8	3,2	2,8	3,5	2,0
		DSG	153,6	163,9	169,5	180,6	186,4	185,9	183,0	191,8	210,2	215,2	229,7
		CBP	299,4	307,2	317,3	311,2	318,7	308,5	297,2	299,6	328,4	326,6	:
Germania		DCC	0,0	2,0	1,9	4,6	5,0	6,2	7,4	6,2	5,9	6,0	5,7
		DSG	59,1	60,7	64,4	66,2	68,5	69,9	65,2	66,6	74,4	83,2	81,5
		CBP	144,7	143,1	141,7	138,7	137,2	131,7	124,7	126,6	133,1	132,0	:
Regatul Unit		DCC	-2,0	-1,7	-1,6	-2,0	-2,6	-3,2	-2,4	-1,4	-1,4	-3,3	-1,9
		DSG	37,7	37,2	38,5	40,2	42,0	43,1	43,9	52,4	68,4	75,1	82,4
		CBP	135,8	140,8	144,9	153,3	161,9	171,6	187,8	213,5	229,2	222,6	:
Franța		DCC	1,7	1,2	0,7	0,5	-0,5	-0,6	-1,0	-1,7	-1,5	-1,7	-2,3
		DSG	56,9	58,9	63,1	65,1	66,7	63,9	64,1	68,2	79,0	82,3	86,2
		CBP	105,7	103,5	105,4	106,1	109,0	113,5	122,5	125,1	129,5	134,4	:
Italia		DCC	0,3	-0,3	-0,7	-0,3	-0,5	-1,5	-1,2	-2,9	-2,1	-3,5	-3,1
		DSG	108,1	105,1	103,9	103,4	105,4	106,0	103,0	105,8	116,0	118,6	120,1
		CBP	96,7	96,3	102,0	102,9	107,4	111,6	128,2	132,0	140,9	154,6	:
Spania		DCC	-3,9	-3,2	-3,5	-5,2	-7,3	-8,9	-9,9	-9,6	-5,2	-4,6	-3,7
		DSG	55,5	52,5	48,7	46,2	43,1	39,6	36,3	40,1	53,9	61,1	68,4
		CBP	119,6	123,3	131,6	140,0	159,3	177,4	197,6	214,4	227,8	231,4	:
România		DCC	-4,3	-3,3	-5,8	-8,3	-8,6	-10,3	-13,4	-11,6	-4,1	-4,4	-4,1
		DSG	27,2	27,4	24,1	21,0	17,3	12,6	12,7	13,6	23,8	31,1	32,9
		CBP	13,0	13,9	15,8	16,9	20,8	24,1	35,0	47,4	52,7	54,9	:
China		DCC	1,3	2,4	2,7	3,5	5,9	8,6	10,1	9,1	5,2	5,1	2,7
		DSG	17,7	18,9	19,2	18,5	17,6	16,1	19,5	16,9	17,6	33,5	25,8
		CBP	123,0	143,5	151,9	140,4	134,3	133,5	127,8	120,8	145,1	146,4	:

Surse de date: IMF, World Economic Outlook Database, April 17, 2012; World Bank, Domestic credit provided by banking.

Ce reflectă analiza precedentă ? Ținând cont că pragul critic recomandat de către autoritățile UE pentru deficitul de cont curent (-4%), este de subliniat faptul că în perioada 2001-2011 economia SUA a inregistrat un minim istoric în ceea ce privește competivitatea factorilor de producție pe piețele interne și externe. Pe de altă parte, datoria publică și împrumuturile bancare din sectorul privat al economiei americane depașesc în aceeași perioadă cu mult nivelurile critice recomandate de autoritățile UE pentru  acești indicatori  (60% din PIB pentru datoria publică și 160% din PIB pentru imprumuturile bancare din sectorul privat). Cu alte cuvinte, ineficiența productivă, pusă în evidență de deficitele foarte mari ale contului curent, precum și ineficiența alocativă, reflectată de supracreditarea sectorului guvernamental și a sectorului privat, reprezintă principalele cauze ale crahului din 2008 al economiei americane. Rezultă, deci, că SUA au exportat și nu au importat criza din perioada 2007-2010.

 Aplicând acum același algoritm analitic și celorlale țări menționate în tabloul de bord anterior, rezultă următorul clasament alcătuit  în funcție de ordinea descrescătoare a performanțelor macroeconomice:

-          China;

-          Germania;

-          Franța;

-          Italia;

-          Regatul Unit;

-          SUA;

-          Spania;

-          România.

          

Absența Japoniei din clasamentul anterior se datorează caracterului  contradictoriu al performanțelor și contraperformanțelor sale macroeconomice: eficiență productivă ridicată (excedente sistematice de cont curent ) versus ineficiență alocativă extremă ( supracreditarea sctorului public și a sectorului privat). În ceea ce privește România, ar fi de subliniat nivelurile foarte mari ale deficitelor de cont curent ( cele mai mari din UE-27 !) , respectiv nivelul extrem de scăzut al eficienței alocative , in condițiile în care volumul împrumuturilor bancare din sectorul privat  s-a multiplicat de 4 ori în perioada 2001-2010 !

În sfârșit, ar mai fi de semnalat caracterul ambiguu si contradictoriu al strategiilor de contracarare a crizei economice și financiare operaționalizate în SUA, respectiv  în Zona Euro și în UE. Astfel, în timp strategia autorităților americane de contracarare a recesiunii și a crizei financiare se bazează pe o politică monetară expansivă, pe deficite publice nerestricționate, precum și pe un grad redus de reglementare și de supraveghere a sistemului financiar, în cazul  Zonei Euro și al UE se practică, de asemenea, o politică monetară expansivă, dublată insă de o  reglementarea strictă a deficitelor fiscale și a sistemului financiar. 

Această lipsă de concertare strategică reprezintă un factor perturbator care poate accentua recrudescența crizei financiare, mai ales că strategiile menționate vizează simptomele și nu criza în sine.Este adevărat că simptomele actualei crize sunt de natură mai degrabă financiară, dar această criză a fost generată în ultimă instanță de deteriorarea acută a profitabilității factorilor de producție. 

Fără ameliorarea radicală a competivității și a profitabilității companiilor americane și europene din economia reală, recrudescența crahului din 2008 este inevitabilă. Sau cum ar spune Deng Xiao Ping:  proiectele nerentabile sunt ca și pisicile care nu știu să prindă șoareci. Și ce rost are să hrănești o pisică ce nu prinde șoareci ?

Bibliografie

1 – European Commission,First Alert Mechanism Report on microeconomic imbalances in Member States,14 February 2012.

Timișoara, 5 mai 2012 

.