Totalul afișărilor de pagină

Faceți căutări pe acest blog

vineri, 27 februarie 2015

Intelligence-ul romanesc – creatia lui Alexandru Ioan Cuza (partea I)





De la Alexandru Ioan Cuza la George Maior



Putini sunt cei care stiu ca Alexandru Ioan Cuza, Domnul Principatelor Unite si apoi al României, de la 24 ianuarie1859 pana in 11 februarie 1866, a fost creatorul sistemului informativ modern al statului român.  

Sistemul de intelligence creat de Alexandru Ioan Cuza a dispus de toate componentele structurilor moderne de culegere, prelucrare şi transmitere de informaţii, desfăşurând totodata şi activităţi specifice muncii cu agentura. Acesta a avut ca suport de transmitere şi centralizare a informaţiilor mai intai - structura si organigrama Telegrafului şi, mai târziu, reteaua existenta in teritoriu a Poştei Romane.
Telegraful a reprezentat în acele momente mijlocul cel mai rapid de informare dar şi de secretizare a informaţiilor necesare actului de decizie a puterii statale româneşti.

Sistemul de Intelligence conceput de Alexandru Ioan Cuza, a însemnat o bază solidă pentru perioadele următoare ale evoluţiei intelligence-lui românesc modern şi a contribuit la crearea şi funcţionarea în siguranţă a statului modern românesc pe plan instituţional.
Guvernarea celor două Principate Române unite prin persoana Domnitorului Alexandru Ioan Cuza a impus crearea unui aparat de stat modern, cu instituţii care să contribuie la menţinerea şi afirmarea autonomiei, la organizarea internă, la înlăturarea amestecului Puterilor Garante, la prevenirea conflictelor sociale îndeosebi din cauza problemei rurale şi la reglementarea statutului supuşilor străini existenţi pe teritoriul său.

Institutiile informative create au contribuit de asemenea la fundamentarea activităţilor politice pe baze naţionale, la temperarea pasiunilor politice şi la deplina unificare politico-statală.
Cunoaşterea mediilor şi locurilor de interes pentru siguranţa statului a dus la implicarea întregului aparat de stat în culegerea de informaţii necesare actului decizional în vederea realizării deplinei uniri. 
În acest sens, au primit misiuni informative specifice şi au fost înzestrate cu componente informative patru ministere:
-          Ministerul de Interne
-          Ministerul de Război
-          Ministerul Afacerilor Străine
-          Ministerul Justiţiei. 

Activitatea informativă a depăşit cadrul specific acţiunilor poliţieneşti, primind o puternică tentă preventivă.
Astfel, Alexandru Ioan Cuza a trecut la reformarea întregului sistem de culegere de informaţii, până atunci componentă a activităţii poliţieneşti.

Vechiul sistem, care a avut, prin excelenţă, o misiune represivă, moştenit din vremea ocupaţiei ruseşti sau austriece a Principatelor, nu mai corespundea nevoilor de informare. În noile condiţii, în care unirea se realizase de facto, centrele de putere ostile făceau planuri vizând distrugerea tanarului stat român, iar în interior se confruntau şi se intersectau vectorii războiului secret dintre serviciile de informaţii străine interesate de influentarea evolutiei tinerei entitati statale aparute la gurile Dunarii. Sursa: art-emis.ro




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu