48 de aprecieri ale istoricilor straini, facute in ultimii 2500 de ani cu privire la Dacia

postate de Saul Beloia

1.  Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”

2.     Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece referiri la valorile superioare ale geţilor. În „Legea 1143” el spune: „Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La geţi toate pamânturile sunt fără margini, toate pamânturile sunt comune.

3.     Homer: „Dintre toate popoarele geţii sunt cei mai înţelepţi.”

4.     Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui Socrate şi profesor al lui Aristotel, surprinde în dialogul„CARMIDES” o discuţie între Socrate şi Carmides, în care profesorul îi spune lui Carmides ce l-a învăţat un medic trac când a fost la oaste: „Zamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să îngrijim ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit, neţinându-se seama de corp. Tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său, vinde la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales şi în primul rând, să tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului”. Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!

5.     Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea ce urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care se întinde din Asia Mică până în Iberia şi din nordul Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”

6.    Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la plăcuţele de la Tărtăria: „Oasele ca şi plăcuţele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este rândul nostru să gândim că scrierea a început în Europa cu 2000 de ani înaintea scrierii sumeriene. În România avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai României, ci întregii Europe.”

7.     Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac: „Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născutcreştin” (ambasadorul Vaticanului la Bucureşti spunea în aula Academiei acelaşi lucru, şi asta acum câţiva ani).

8.     Alfred Hofmann 1820 – în Istoria Pământului: „Într-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o completare, limba sa este atât de bogată şi armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamânt. Rumania nu este buricul Pământului, ci Axa Universului.

9.     Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din L.A.-Civilizaţie şi Cultură: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca bronzului şi epoca fierului. A devenit de asemenea evident că această străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.”

10. Louis de la Valle Pousin: „Locuitorii de la nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi strămoşii Omenirii.”

11.    Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor trebuie căutate pe teritoriul României. Într-adevăr, localizarea centrului principal de formare şi extensiune a indo-europenilor trebuie să fie plasată la nordul şi la sudul Dunării de Jos.”

12.   Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele vârste aleUmanităţii, civilizaţia neolitică reprezintă doar un capitol recent din istoria ţării”.

13.   Daniel Ruzzo – arheolog sud-american: „Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute până în ziua de astăzi”

14.  William Schiller – arheolog american: „Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit şi apus”.

15.  John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.

16.  Olof Ekstrom: „Limba rumună este o limbă-cheie care a influenţat în mare parte limbile Europei”.

17.  Universitatea din Cambridge: – În mileniul V î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit în Europa;

– Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat în antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi civilizaţie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-zisul spaţiu slav;
– VEDELE (RIG VEDA) cele mai vechi monumente literare ale umanităţii au fost create în centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris că: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pământ al Indiei”.

18.   Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi extirpată deşi sunt asezaţi în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât nu s-ar lupta pentru o viaţă cât pentru o limbă”.

19.  Ludwig Schlozer  (Russische Annalen-sec XVIII): „Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii  seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au  limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane”.

20.   Michelet, Paris 1859, către trimisul lui Cuza: „Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţa”.

21.  Andre Armad: „Într-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa…fie că este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate unic în istoria lumii continuitatea unui neam”.

22.  D’Hauterive  (Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Moldovei, 1902): „Limba latinească în adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai nouă dintre toate”.

23.   Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor, vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult părinţii lor”.

24.      Bocignolli (1524): „Rumunii despre care am spus că sunt daci”.

25.  L.A. Gebhardi:  „Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci”.

26.   Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808): „În cele mai vechi timpuri cunoscute, în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova, Muntenia şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia”.

27.   Abdolonyme Ubicini (Les origines de l’histoire roumaine, Paris, 1866): „Dacii sunt primii strămoşi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii, aceeaşi origine, aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate mărturiile din vechime concordă”.

28.  Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): „Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în Carpaţi, cel mai probabil, iniţial în Haar-Deal”.

29.   Jakob Grimm  (Istoria limbii germane, 1785-1863): „Denumirile dacice de plante, păstrate la Dioscoride (medic grec din perioada împăraţilor Claudius şi Nero) pot fi găsite şi în fondul limbii germane”.

30.  Cronicile spaniolilor 25 (pag.179): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor”.

31.   Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii popoarelor nordice”.

32.    Leibnitz  (Collectanea Etymologica): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii teutonilor prin saxoni şi frizieni, ai olandezilor (daci) şi ai anglilor”.

33.    Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al II-lea): „Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba rumună este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers! Cu alte cuvinte, nu limba rumună este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă rumună. Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din  Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale”.

34.   Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munţi din cinci continente, dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”.

35.   Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): „Nici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche şi mai certă ca a geţilor sau goţilor. Scopul lucrării mele, Istorie Getică sau Gotică se împarte în două părţi şi una din ele arată că geţii lui Zamolxe şi ai lui Decebal au fost strămoşii goţilor lui Teodoric din neamul Amalilor.”

36.    Harald Haarman (specialist în istoria culturii): „Cea mai veche scriere din lume este cea de la Tărtăria (cu mult înainte de scrierea sumeriană;), iar civilizaţia danubiană este prima mare civilizaţie din istorie.”

37.   Paul Mac Kendrick:  „Burebista şi Decebal au creat în Dacia o cultură pe care numai cei cu vederi înguste ar putea-o califica drept barbară”. „Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichităţii.” „Sus în Maramureş există un loc marcat drept centrul bătrânului continent” (Europa de la Atlantic la Urali).

38.   William Ryan şi Walter Pitman (geologi, 1995): „Locul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al Mării Negre”.

39.      Robert Ballard (explorator, 1999), confirmă cele spuse de Ryan şi Pitman.

40. Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae): „În Italia, Spania şi Galia, poporul se slujea de un idiom de formaţie mai veche sub numele de  lingua rumunească, ca pe timpul lui Cicero”.

41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: „Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie să merg mai departe şi să arăt lămurit că filozofia greacă a furat din filozofia barbară. Cei mai mulţi şi-au făcut ucenicia printre barbari. Pe Platon îl găsim că laudă pe barbari şi aminteşte că atât el cât şi Pitagora au învăţat cele mai multe şi mai frumoase învăţături trăind printre barbari”.

42.   Clement Alexandrinul  (Stromatele): „În sfârşit o altă greutate de interpretare cu această metodă a unor învăţături din Scriptură constă în aceea că nu le avem şi în limba în care au fost scrise întâia oară… Apoi limba e păstrată şi de popor, nu numai de învăţaţi, pe când înţelesul şi textele le păstrează numai învăţaţii şi tocmai de aceea putem să concepem uşor că aceştia au putut să falsifice înţelesul textelor vreunei cărţi foarte rare pe care o aveau în stăpânire”.

43.   Emmanuel de Martone  (profesor la Sorbona, 1928, în interviul dat lui Virgil Oghină): „Nu pot să înţeleg la rumuni mania lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi rumunii sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască rumunii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă”.

44. Marc Pagel (profesor, şef al laboratorului de bio informatică la Universitatea Reading, Anglia): „Acum 10.000 de ani în spaţiul carpatic a existat o cultură, un popor care vorbea o limbă unică şi precursoare a sanscritei şi latinei”.

45.  Clemance Royer (în Buletin de la Societe d’Antropologie, Paris, 1879): „… celţii, germanii şi latinii vin din estul Europei… iar tradiţiile arienilor istorici din Asia îi arată venind din Occident… noi trebuie să le căutam leagănul comun la Dunarea de Jos, în această Tracie pelasgică a cărei limbă o ignorăm”.

46.   Jean Laumonier (în cartea „La nationalite francaise”, Paris, 1892): „Românul sau dacul modern este adevăratul celt al Europei Răsăritene”.

47.   Andre le Fevre (în lucrarea „Les races et les langues”, Paris 1893): „Celţii bruni cărora etnografia le relevă urma din Dacia pâna în Armric (Bretania) şi Irlanda, galii blonzi… populaţii care vorbeau dialecte indo-europene”.

48.  Împăratul Iosif al II-lea:  „Aceşti bieţi supuşi rumuni, care sunt fără îndoială cei mai vechi şi mai numeroşi în Transilvania, sunt atât de de chinuiţi şi încercaţi de nedreptăţi de oricine, fie ei unguri sau saşi, că soarta lor, dacă o cercetezi este într-adevar de plâns…”
     sursa: http://ortodoxinfo.ro 

**********

Tudose - Grindeanu doi

Doi pe un balansoar

de Saul Beloia

Era de asteptat ca dupa anuntarea rezultatelor alegerilor din Franta si Germania, lideri ai  statelor lumii vor face mutari conforme. Este treaba acelor lideri si, vorba lui Klaus Iohannis, a popoarelor lor. Ca, intr-o lume abia iesita din criza, polul de putere astfel creat va polariza in consecinta. Ca nici un lider, daca va dori sa ramana lider, nu se va pune in contra noului curent. 

Si, ca sa o spunem pe aia dreapta, cine si-ar putea inchipui sa poate opri locomotiva franco-germana aflata in plina viteza? Iata ca in Romania un lider de partid iese din rand si da cu sapca de pamant, incercand sa treaca pe o linie paralele. Acesta este Dragnea, cel care de mai multa vreme se bate in declaratii si in masuri cu presedintele neamt.

Iata ca in focul luptei, Iohannis il aduce in fata pe premierul Tudose, care stiind ca are in spate o suta de mii de sindicalisti gata sa dea si ei cu sapca, zice ca nu accepta programul de guvernare al sefului sau de partid. Fata in fata cu Gadea, el confirma la toate intrebarile puse cu abilitate dar si cu mare prudenta, caci antenuta face un joc periculos dupa iesirea din puscarie a patronului.  

Premierul vorbeste despre predictibilitatea si stabilitatea Romaniei, sugerand ca ar fi mare pacat ca aceste doua calitati, prezente in Romania, numai si numai in Romania, si sa fie facute praf prin demisia sa. Ori prin demiterea lui prin motiune de cenzura. Printr-o noua motiune de cenzura. Vorbeste mult despre subiectul predictibilitatii si stabilitatii Romaniei si repeta acesti lucru, convins ca analistii de la partid sunt mai grei de cap si pricep greu. Ceea ce ar putea fi real, caci Tudose provine din partid si cunoaste structurile analitice ale formatiunii.

De la problemele grave ivite intre partid/coalitie si guvern, premierul introduce in scena un aliat. Ba nu, doi! Ba chiar trei! Trei mari tenismeni, unul fost pe vremuri numar unu la barbati, unul actual numar unu la fete, iar al treilea, actual numar unu in afaceri cu masini de lux nemtesti. Faptul ca s-a pozat cu cei trei, arata clar ca prim-ministrul incearca sa imprumute din brandul lor. Adica din puterea lor. Caci, in urma cu doar un an, in vreme ce el era un ilustru anonim, ceilalti dominau mentalul colectiv. Se vede de la o posta cine de la cine se hraneste in acea poza.

Deh! Un premier ce a pornit pe partea stanga si a sfarsit pe dreapta am mai vazut pe malul Dambovitei. Ba chiar doi vazuram. Avand roata dreapta fata mai moale, ii trage volanul intr-acolo.

Dar un miliardar care porneste de pe stanga si ajunge si el tot pe dreapta, asta nu am mai vazut!  Caci, nici una nici doua, dupa ce premierul face disidenta pe fata la adresa sefului sau, aduce in cadru o poza cu Tiriac, Nastase si foarte tanara Simona Halep, anuntand astfel ca cel putin unul dintre acestia este in acelasi timp si prietenul sau si omul lui Iohannis si adversar al stangii din coalitie. Adica aliatul sau personal.

Pozandu-se alaturi de Tiriac, Tudose incearca sa impuste mai multi iepuri: mai intai, ii arata lui Dragnea pisica miliardara cu buna intrare prin Poarta Brandenburg. Mai apoi, atrage pisica inspre tabara sa, promitandu-i sprijin guvernamental in mai vechea disputa cu banca centrala pe tema catorva hectare de teren din centru Bucurestiului – asa zisele Arene BNR. Iar in final, ca sa dinamiteze relatia lui Dragnea cu primarita generala, Tudose incearca sa o mituiasca pe aceasta din urma si sa o atraga in fronda impotriva sefului lor de la partid promitandu-i in direct la televizor acele terenuri de tenis.

Oare analistii din Kiseleff ce gandesc la ora asta?

*********

"Opere de arta"

observate de Saul Beloia
Dupa ce Consiliul Local Timisoara ne-a facut nenumarate dusuri reci prin cumpararea si plantarea in zona pietonala din centrul istoric a tot felul de infricosatoare grozavenii - asa zise lucrari de arta futuriste, iata ca nici Consiliul Judetean nu se lasa mai prejos!

Calcand pe urmele localilor, judetenii au aprobat, la intrecere cu cei dintai, o grozavenie si mai si!
Adica, ce credeti ca poate fi mai cu mot decat fiarele ruginite ce domina centrul istoric sub titulatura de opere de arta? Cu ce credeti ca judetul putea incerca sa ia fata municipiului?

Simplu: cu niste morminte amplasate pe domeniul public! De fapt, cu niste monumente funerare, fireste fake, de la primul pana la ultimul, ce stau frumos randuite in proximitatea Bastionului!

Cineva de la judet a fost de acord ca anumite refulari "artistice" sa fie ingropate chiar pe locul unde secolele trecute dusmanii cetatii cadeau secerati de sagetile aparatorilor de pe metereze.

Iar cineva, cel ce-a cerut aprobarea pentru sperjurul respectiv, s-a grabit sa si implementeze opera de arta, spre o asteptata admiratie a timisorenilor!

Potrivit curentului futurist, judetul a aprobat ca niste cutii de carton vopsite sa fie infipte in pamant, pe ele sa fie agatate niste coronite de flori cu esarfe ce sa contina mesaje de condoleanta. Condoleante ce par a fi adresate unor insi necunoscuti urbei, poate artisti, dar de care nimeni nu a auzit...

Asteptand Expresul 2 - adevarata rara avis a RATT, am avut vreme sa privesc desertaciunea oferita trecatorilor si marturisesc ca singurul fior resimtit a fost cel de teama de cele ce ar putea urma din partea Directiei Judetene de Cultura!

Caci e clar ca lucrurile nu se vor opri aici!

*********

Antena 3, cel mai urmarit?

B.S.

Adio Tutuianu, adio Fifor, adio Vasilescu, adio Georgescu, adio toti! Pe firmament a aparut Mihai Tudose! La prima ora a diminetii, antena nu are informatii despre noul candidat, dovada ca Adrian Ursu se cam da dupa proipria umbra. 

Dupa ora 10 apar primele date: este securist! Oana Zamfir si Mugur Ciuvica il desfiinteaza pe candidatul surpriza, pret de doua ceasuri. Ciuvica renunta la legendara sa sustinere a PSD-ului si ii lipeste candidatului etichete dezastruoase. 

Este nevoit sa vina in platou Marius Pieleanu ca sa mai linisteasca un pic spiritele si sa ii faca lui Tudose o cat de cat partie de imagine. In ast timp, Dana Grecu,da, da, Dana Grecu, se ducea ea insasi la Casa Poporului si baga batul prin gardul parlamentului, incercand sa sadeasca zavistie in randul ALDE. Ori chiar intre ALDE si PSD! 

Cativa liberali democrati ii raspund si chiar stau de vorba cu ea, dar Tariceanu o trece cu vederea. Dupa cateva soparlite, Dana Grecu renunta. Chiar la ora deznadejdii, Ludovic Orban anunta ca renunta la idea anticipatelor si se multumeste cu bancile opozitiei. Acolo nu trebuie sa muncesti, iti vezi de propriile afaceri si din cand in cand mai critici cele spuse la tribuna de catre Putere.

Bun! Proba de foc a antenistilor va fi la emisiunea antenei Radu Tudor! Adversarul PSD. Ce va spune? Pentru a face jocul opozitiei, va postula ca noul candidat al PSD nu este bun, fiind suspect de aderenta la Sistem? Dar si Opozitia tine cu Sistemul. Asadar nu e bine. Va spune ca noul candidat PSD este foarte potrivit, asa cum sustinuse si Pieleanu mai devreme? Daca asa va proceda, va incalca regula de aur a instructajului diferentiat si se va mai adauga inca o liniuta la lista cu suspiciunile propriei sale apartenente la Sistem. Grea sarcina pentru Radu Tudor!

In rest, cam toata presa sade pe fund si da stiri doar ca sa nu stea, dar editorialele zac abia incepute si cu titlurile neterminate.

Mai intai, presa de opozitie: sa critice si PSD –ul si pe candidat? Asa ar fi normal! Dar candidatul are ancore in Sistem, deci pare ca ar fi bine sa il apere! Hmmm! Sa il laude? Ar fi de rau, ar insemna sa ii laude pe pesedisti si astfel sa abdice de la rolul de critic al puterii. Asteapta indicatii sau macar un capat de pod de care sa se lege.

Fruncea si pragul de sus

Saul Beloia

Nu e straniu faptul ca brusc, PSD decide sa il arunce peste bord pe Grindeanu, daca asa a vrut, asa a facut! Nu e straniu nici faptul ca politicienii din cele doua judete de granita in care Grindeanu s-a consacrat l-au aplaudat furtunos in subita lui fronda, daca asa au vrut, asa au facut. Nu e straniu nici faptul ca jurnalisti de la marginea banateana a tarii se duc in capitala pentru a-i face galerie la antena, este inca o dovada ca presa e libera?

Straniu, de-a dreptul straniu, mi se pare altceva: ca dupa ce bilele au cazut cum au cazut in urna parlamentara, in loc sa se poarte asa cum marea parte a societatii se astepta, Grindeanu fuge ca partii, aruncand sageti peste umar. Iar dupa el, fug si arunca sageti ca partii si sustinatorii sai de la marginea tarii. Oare fac ei asta intelegand in ce licoare au fost inmuiate varfurile acelor sageti?

Multi considera ca onoarea ar fi trebuit sa ii dicteze premierului o cu totul alta atitudine dupa votarea motiunii, dar acestia constata ca el a dat tonul unei conduite revansarde si tafnoase, pe care sprijinitorii lui banateni au adoptat-o instant si o propaga in continuare. 

Sa fie aceasta conduita o simpla inertie, ce va incetini la frecarea cu realitatea politica de pe malul Dambovitei, disparand intr-un sfarsit de pe naclaita agenda publica pentru a face loc altor subiecte mai vioaie?

Sau ea, aceasta conduita, are atasat un motoras ce o vreme toarce in ralanti dar care asteapta sa fie turat ca sa o impinga spre un anume deznodamant? 

Maine-poimaine, atitudinea sustinatorilor lui Grindeanu va fi discutata in forurile de partid si amendata prin masuri greu de anticipat in aceasta seara.

Ce va fi? Isi va permite Dragnea, ca dupa ce la alegerile din decembrie 2016 a obtinut o remarcabila victorie pesedista in cele doua judete banatene, acum sa ii dea cu piciorul acelei performante, aruncand peste bord intregul grup in frunte cu insusi Ion Mocioalca? Si sa permita astfel o noua coagulare si o prima iesire la vedere a unei mase critice cu un periculos potential autonomist ce oricum exista in Banat inca dinainte de 1989?

Va risca Dragnea ca sa il transpuna pe Grindeanu din postura din lider al contestatilor din Piata Victoriei bucurestene in cea de lider al contestatarilor din Piata Victoriei timisorene?

Potentialul autonomist al Banatului rezida in istoria sa zbuciumata, cel din urma tuseu de aceasta natura manifestandu-se nu demult, in urma cu doar 27 de ani. 

Nu intamplator, inainte si imediat dupa votarea motiunii de cenzura, mass media a debordat de opinii contrare secesiunii. Nu degeaba, tocmai din Occident, Iohannis a a dat tonul respingerii ideii de readucere a tezelor revizioniste pe agenda publica.

Pe fata, toata lumea pare a fi de acord cu aceasta atitudine. Dar daca?

Banatenii, care considera ca primul lor prim-ministru trebuia lasat in frunce unde fusese pus, ar putea sa gandeasca la oportunitatea unui gest radical, care lor sa le aduca lor satisfactie, lui Sabin Gherman sa ii dea o idee, uniunii maghiare de la cluj – nesperata apa la moara si – mai departe, in Belgia – sa dea stimulente germanilor valoni, in Italia - germanilor din Tirolul de sud, francezilor din Valea Aostului si slovenilor din Friuli Venetia Giulia, in Danemarca - feroezilor insulari, in Finlanda – suedezilor din insulele Aland, in Moldova – gagauzilor, in Marea Britanie – scotienilor, galezilor, irlandezilor si francezilor insulari, in Serbia – romanilor, maghiarilor, slovacilor si croatilor voivodini, in Spania – bascilor, catalanilor, galicienilor si catalanilor valencieni, in Ucraina – rusilor si tatarilor si asa mai departe.

Asadar, un mare musuroi sta sa se reverse sau doar ameninta cu asta. Cat de intelept va fi Dragnea? Cat vor fi de intelepti consilierii sai din umbra, cei fara repros pana la aceasta data? 

Dar cat de intelept va fi Grindeanu? Dar consilierii sai din umbra, ce par la acest moment manati de dorinta de razbunare? 

Banatenii vor dori din nou sa fie in frunce si se vor lasa din nou manipulati si scosi in strada? Vor vedea ei pragul de sus apropiindu-se de fruncea lor?

Cum ziceam, nu afli raspunsurile daca nu pui intrebarile!

******

Washington vs Istambul, via Bucuresti

De Saul Beloia

Nu e tocmai greu sa pui cap la cap spusele despre subiectul zilei, sa le gandesti, sa le regandesti, sa elimini manipularea, intoxicarea si apoi cernand informatia ramasa, sa construiesti un text inteligibil si in acelasi timp inteligent. Nu e greu, mai ales daca iti amintesti cele scrise in vechile manuale de analiza. Caci - se stie ca dintotdeauna cartile din carti s-au scris, fapt de atatea ori cu brio demonstrat in vremea marilor scandaluri ale plagiatelor.

Te confrunti insa cu dificultati cand este sa monitorizezi abundenta de surse de pe piata de idei, o faza incipienta ce te ameninta cu anumite dificultati in cazul in care nu dispui de segmentul de culegere primara.  Dar – deh, nimeni si nimic nu e perfect, nu? Nici macar notele de analiza ce rezulta, mai ales daca acestea, facute din placere, asadar fara niciun alt interes, nu isi mai propun sa formeze opinii si sa determine sau sa influenteze decizii. Doar sa dea semn ca neuronii nu mor cu una cu doua, mai ales daca le dai de lucru.

O prima regula veche este ca raspunsurile se afla punand intrebarile. Asadar, Dragnea l-a propus Cotrocenilor pe Grindeanu la cererea lui Coldea? Probabil. Nu ar fi nici primul si nici ultimul gest prin care SRI dovedeste ca unora le bareaza accesul la demnitati in functie de ceea ce detine in bazele sale documentare, iar altora le face partie pentru a promova politicile de securitate aprobate in CSAT. Optiuni pe care SRI le alege in deplin temei legal, fiind unica autoritate in materie.

Intelegerea Coldea-Dragnea a fost pentru durata unui mandat de jumatate de an la guvernare, cu un program de guvernare resetat dupa aceeasi jumatate de an? E posibil sa fie asa mai intai pentru ca cele scrise in program, de totala noutate, par sa puna capat  situatiei de dupa intalnirea de la Malta si sa deschida calea relansarii reale a tarii pe fondul ezitarilor inregistrate de procesul globalizarii . Mai apoi, e posibil sa se fi batut palma intre cei doi pentru doar o jumatate de an pentru ca un semestru pare a fi momentul cel mai propice pentru regandirea si recalibrarea efortului guvernamental si renuntarea la acele masuri initial luate dar dovedite mai apoi drept contraproductive.

Si-atunci – unde s-a blocat mecanismul intelegerii dintre cei doi? Cu siguranta la momentul plecarii lui Coldea de la cabinetul numarul doi si inlocuirea lui cu cineva ce fie nu a aflat detaliile pactului verbal, fie nu a primit acces la fisierele cu pricina. Cu certitudine, in deceniul petrecut la varful SRI, Coldea nu doar a condus sistemul informativ, dar l-a si modelat dupa chipul si asemanarea sa, principiu peren in activitatea serviciilor secrete. Nu doar a condus structuri si agenturi de informatii, ci mai intai le-a si creat si educat. Dupa chipul si asemanarea sa cu siguranta, fapt pentru care si-a atras de la adversari repetate sodomizari iar de la aliati – timide aprecieri.  Desi din motivele deja stiute l-am ironizat pe Coldea imediat dupa demitere, nu i-am devenit adversar precum altii mai informati decat mine, desi cativa fripturisti insarcinati cu protectia sa s-au speriat si calcand in strachinile profesionale in cel mai jenant mod, au reusit sa isi rastoarne pe ei galetile pline cu lapte.

Ce anume a putut favoriza anomalia politica la care asistam in acest moment al depunerii motiunii de cenzura in parlament? Ce forte, despre care toate sursele de comunicare publica si toti formatorii de opinie profesionisti evita sa scoata vreo vorba, sunt implicate in ceea ce pare o premiera politica daca nu mondiala, cel putin una romaneasca, asta in conditiile in care pana si presedintele, adversar politic declarat in urma cu cinci luni, iesit in strada alaturi de contestatarii lui Grindeanu, adopta acum fata de evenimente o pozitie de-a dreptul angelica?

Sa isi fi schimbat Iohannis intr-un atat de scurt rastimp opiniile cu privire la mijloacele luptei politice pe malurile Dambovitei? Hmmm, in iarna prea ii pareau implicate umorile personale, ca sa fie asa. De unde sa ii fi venit directiva corectitudinii bruste? De la parintii sai? Greu de crezut, intrucat a plecat sa ii viziteze dupa declansarea evenimentelor si dupa ce a facut declaratiile de abtinere.

Atunci - de la Washington, unde a efectuat o recenta vizita? Pare probabil, cu toate ca Trump este mai mult om de afaceri decat om politic si gandind politica pe principii de bussines, nu pare sa isi fi propus sa faca educatie tocmai unui profesor de fizica din Carpati. Dar, sa nu uitam, afacerist de o viata, Trump vede lucrarile politicii in cheia corectitudinii din afaceri, fapt pentru care, potrivit unei surse ce a preferat sa isi pastreze anonimatul, ar fi afirmat pe durata vizitei lui Iohannis ca doreste sa aiba o intalnire si cu liderul puterii din Romania, prin asta el plasandu-l pe presedintele nostru in fruntea opozitiei politice din tara. Adica, Trump ar fi spus ca doreste relatii cinstite cu singurul partener ramas de nadejde la frontiera estica a NATO, acum, dupa ce Turcia  o intoarce cand pe o parte, cand pe alta. Prin relatii cinstite el intelegand, probabil potrivit dictionarului in afaceri, dupa un dialog cu liderul opozitiei de la Bucuresti, unul similar si cu cel al puterii. 

Cerere care fara indoiala , daca a fost formulata, va fi de indata indeplinita. Problema mare care se pune este spinoasa rau: dupa ce in biroul oval a adastat cel ce este asimilat cu calitatea de sef al opozitiei, cine va reprezenta in acelasi loc – puterea? Grindeanu spune ca el. Dragnea este de o alta parere – absolut contrara. Este vadit ca cei doi, ce de mana au mers la investirea lui Trump, ce de mana s-au intors la Bucuresti, ce de mana au pus pe picioare programul de guvernare, nu isi mai strang mainile dupa intoarcerea de la Washington. Din ce motiv?

Din traditie, fireste! Mai stie cineva cati domni romani si-au dat viata in incercarea de a pupa papucul sultanilor de peste Bosfor si de a le castiga protectia? Destui! In epoca post Vespucci, batalia pentru o audienta la cel mai puternic om al planetei nu se mai lasa cu pierderi de capete, ci cu crize politice.

***

Ponta vs Dragnea

S. Beloia

La o prima vedere, nevoind sa se razboiasca cu Iohannis, Dragnea se razboieste cu Ponta. Razboi fratricid, in sanul aceleiasi confesiuni religioase, al aceleiasi familii politice, al aceleiasi grupari politice. S-a mai vazut!

La aceeasi prima vedere, pare ca odata cursa prezidentiala incheiata, nemaiavand cadrul sa se lupte cu Iohannis, Ponta trage sabia ca sa isi apere brandul coabitarii, pe care el l-a lansat cu succes pe piata politicii dambovitene. Pare sa spuna ca, atata vreme cat patentul coabitarii premierului cu presedintele ii apartine, paternitatea fiindu-i dezvaluita fara dubii si nimeni nu i l-a cerut vreun acord ca acesta sa fie copiat si reeditat, el se opune din rasputeri sa se produca o noua coabitare intre premier si presedinte.

Aceasta lupta interna le convine de minune ambilor spadasini.

Pe Dragnea-l mana-n lupta motive multe, conforme functiilor detinute:

In focul disputei cu Ponta, presedintele camerei inferioare ii da ragaz guvernului bicolor sa atinga obiectivele programului de guvernare, lovite cu parul la fiecare colt de strada, de catre opozitia liberalo-basisto- USR-ista la coniventa cu cea prezidentiala. Primul castig.

Contrandu-se cu Ponta, Dragnea dezvaluie efectivului de partid ca are si veleitati ce nu le-a putut etala nici in campania electorala, nici dupa instalarea sa in actuala functie, ca urmare a politicii de public relations impuse de echipa de campanie – veleitatile de luptator. Al doilea castig.

Odata atatat focul disputei publice cu Ponta, Dragnea beneficiaza indiscutabil de expunere mediatica interna vitala oricarui politician. Dar mai ales, beneficiaza de o tribuna necesara ca aerul – cea externa, partenerii de peste ocean ce i-au salvat partidul, guvernul si pe el insusi din fata manifestantilor din strada putandu-se convinge pe aceasta cale ca el respecta intocmai termenii intelegerii din America. Al treilea castig.

Nu doar partenerii americani inteleg din ce este fabricat Dragnea! Cei germano-francezi inteleg din prezenta sa devenita cotidiana pe sticla, faptul ca desi Dragnea nu a fost titularizat la palatul Victoria, cariera lui Ciolos este definitiv inchisa, el trebuind sa fie rapid inlocuit cu o alta personalitate care sa le sustina interesele in Romania. Asta, daca cuplul european de forta mai doreste sa isi pastreze influenta in bazinul carpatic si la gurile Dunarii. Cel de-al patrulea castig.

Cat il priveste pe Ponta, batalia ii este convenabila din motive mai putine.

Binisor scazut in sondajele ce ii masoara notorietatea, dupa demisia din fruntea guvernului dar mai ales dupa ce echipa Grindeanu a demonstrat ca poate, Ponta are acum o acuta nevoie de imagine. El stie ca nu este uitat acel ONG-trambulina, infiintat imediat dupa demisia facebook. Care ONG se poate transforma peste noapte intr-o formatiune politica binecuvantata din acea capitala europeana ce la alegerile de primavara va inlatura guvernarea corporatista si va implementa, de la est la vest si de la vest la est, peste Europa, noile directii de actiune fundamentate in laboratoarele de-globalizarii. Iar lupta cu Dragnea aduce reflectoarele asupra sa si a ONG-ului sau, ceea ce pare a fi primul lui castig.

Apoi, intr-o tara in care media varstei decidentilor a scazut simtitor prin trimiterea in pensie a batranilor chiar ne-imbatraniti, in care USR a atras tineretul prin promisiunea desarta a unei altfel de politici, dar acum il scapa printre degete, Ponta este gata sa bage la cuptor o placinta politica noua, dupa o reteta originala, la care sa invite acei electori tineri, frumosi si in curand nemultumiti.

Pentru inceput, fara a se adresa acelei mase ce incet-incet devine critica, dar in auzul ei, Ponta il arata drept tinta a criticilor sale – pe cine oare? Pe Dragnea! Pe acelasi Dragnea, cel ce in piata fusese tinta acelei mase in urma cu doar cateva saptamani. Al doilea castig pentru Ponta.

Castig ce i-ar putea aduce din partea auditoriului sau, daca nu simpatia de la bun inceput, cel putin  atitudinea non-combat.  Ceea ce ar fi al treilea mare castig pentru fostul premier.  

Epitaf pentru un protest jubiliar (partea I)

(Adăugați o legendă)
Nu adaug nicio legenda!

Introducere

In toamna anului 2015 hotarasem ca in ianuarie 2016 trebuie sa marchez comemorarea a 10 ani de la actul de retrocedare a locuintei mele, semnat in 2006 de catre Gheorghe Ciuhandu si Adrian Orza din Primaria Timisoara catre defuncta Steluta Creiniceanu.

Dupa zece ani de incercari zadarnice de a purta o discutie inteligibila cu functionarimea directiei de patrimoniu din primarie, am zis ca hai s-o pun de-un protest in strada, poate reusesc sa le captez atentia.

Dupa ce un deceniu intreg privirile inexpresive (ca sa nu zic altcumva, din politete pentru cititori) ale celor din primarie m-am convins ca problema nefiind inteligibila, este nerezolvabila, am zis sa fac o gluma trista si sa organizez un protest. Un protest jubiliar, potrivit numarului de ani ce trecusera de la retrocedare. Am cerut aprobarea necesara de la primarie si am instiintat inspectoratul de jandarmi cu planul meu.

Trec repejor peste amuzamentele ce mi le-au provocat atitudinile superb de destepte ale functionarilor ce nu puteau pricepe de ce vrea sa protesteze o singura persoana si nu mai multe, pentru ca in final mi-au preluat hartiile scrise de acasa la calculator, le-au citit si abia atunci au priceput cine sunt si ce vreau. Asta era prin luna noiembrie 2015.

Dupa vreo luna de zile, intre Craciun si Revelion, m-a sunat de la primarie o doamna ce avea gura plina si mi-a cerut sa merg sa-mi iau aprobarea. Ma aflam la doi pasi de biroul dansei, asa ca in trei minute ii bateam la usa. Era tot cu gura plina, saraca, lua ujina, asa ca am inteles ca este nepotrivit sa ii pun alte intrebari, am luat hartia si am plecat.

O comisie intrunita anume pentru solutionarea cererii mele hotarase ca voi protesta pe platoul de la intrarea in Parcul Central, in data de 6 ianuarie, la ora 9 dimineata. 

Adica fix de Boboteza si fix dupa 10 ani de cand primarul Gheorghe Ciuhandu semnase dispozitia de retrocedare catre femeia ce era cu siguranta oale si ulcele.

Cerusem sa ma amplasez in fata primariei, de fapt sub geamurile lui Robu, Stoia si Cojocari, dar se vede ca pe langa multele probleme imobiliare ce le ingreunau situatia penala, asta le mai lipsea - un protestatar care sa le strice imaginea sau mai rau, sa compara in instanta in calitate de martor al DNA!

Na, la data respectiva, pregatit cu toate cele, la ora 9 punct am fost in locul indicat. Unde la inceput fusesem mahnit ca nu m-au lasat sa protestez unde voisem eu, acum vazand ca audienta mea este nesperat de mare din partea celor veniti sa ia apa sfintita de la Catedrala Mitropolitana, m-am mai linistit, mai ales dupa ce am inceput sa socializez cu sutele de trecatori care ma abordau plini de compasiune.

Aveam cu mine trei panouri inscriptionate, ce descriau motivele principale ale protestului. Ele evidentiau faptul ca protestez atat impotriva primariei care facuse acel act de nemaiauzita improprietarire post mortem, dar si impotriva unei fundatii din Bucuresti.  

Acea fundatie fantomatica, dupa ce a mostenit-o (!) pe defuncta s-a intabulat in cartea funciara, dar – straniu!- nici prin gand nu ii trecea sa imi ceara chirie sau sa ma dea in judecata pentru evacuare, astfel ca, obtinand un titlu de evacuare, sa pot aplica la primarie pentru o alta locuinta. (va urma)

***

Europa de langa lant

Saul Beloia

Ca sa ma intorc la fluxul declaratiilor lui George Friedman, el este un privitor intelept, intrucat  stiind ca intregul mapamond a numarat fiecare focos imbarcat pe navele de razboi americane, el nu are decat sa faca publica cifra oricum stiuta. Si George Friedman, asa cum eu recunosc ca astazi am cumparat mere, el recunoaste ca America este singura entitate militara ce controleaza toate marile si ocenele lumii. Se mandreste cu faptul ca americanii sunt singurii care controland intinderile de apa, devin singurii ce nu pot fi atacati pe apa. Fiind singurii care controleaza spatiul astral, ei nu pot fi atacati din cosmos.

Totusi, acolo unde se impune, el spune ca interventia militara trebuie sa aiba caracter limitat, chiar daca americanii nu au nevoie sa cucereasca teritorii, fiind suficient sa destabilizeze actori locali sau regionali, sa ii stimuleze sa se bata unii cu altii, conform modelului pus in opera de catre Coroana Britanica in India. Asa cum Imperiul Roman de Apus nu a cucerit toate teritoriile pe care si le dorea, dar a instalat regi apropiati Romei in intreaga Europa vestica, asa cum englezii si-au incadrat ofiteri in armata indiana, tot asa si SUA decoreaza si isi apropie trupe ucrainene sau romane.

Imperiile ce au cucerit alte tari si au incercat sa domneasca acolo, au esuat, iar Reichul german este un bun exemplu, pe care SUA trebuie sa il evite si cu siguranta il vor evita. Popoarele au o mare dorinta de a trai libere, cu care nu te poti confrunta si decat sa ramai acolo cu pusca la picior, mai bine pleci, dar le controlezi in mod diplomatic liderii.    

Vorbind despre situatia inghetata din Ucraina, analistul predicteaza ca daca rusii vor masa din nou forte in aceasta tara, cei care vor trebui sa ii opreasca vor fi americanii. Acesta este de fapt si scopul lantului de rachete ce se intinde din Bulgaria pana in tarile baltice. Daca trupele rusesti vor porni din nou in marsul spre vest, atunci lantul isi va dovedi eficienta defensiva.

Fata de toate acestea, ramane un mister ce atitudini adopta statele relevante din Uniunea Europeana fata de cordonul american de rachete, declarativ instalat in fata potentialelor linii ofensive asiatice. Doar declarativ instalat in fata acelora. Privit din perspectiva unora din capitalele europene relevante, cordonul apare in egala masura instalat si in spate. In spatele propriilor linii. Caci, taind Europa in doua, lantul de rachete creaza doua zone distincte. Una la rasarit si una la apus. 

De aceea zic, inca este un mister ce gandesc la aceasta ora stale europene situate la rasarit de lant si ce gandesc statele europene din partea cealalta. Greu de spus, intrucat George Friedman nu scoate o vorba despre asta. Iar acele capitale, cu atat mai putin!

***