Totalul afișărilor de pagină

Faceți căutări pe acest blog

Follow by Email

miercuri, 15 martie 2017

Ponta vs Dragnea




S. Beloia
La o prima vedere, nevoind sa se razboiasca cu Iohannis, Dragnea se razboieste cu Ponta. Razboi fratricid, in sanul aceleiasi confesiuni religioase, al aceleiasi familii politice, al aceleiasi grupari politice. S-a mai vazut!

La aceeasi prima vedere, pare ca odata cursa prezidentiala incheiata, nemaiavand cadrul sa se lupte cu Iohannis, Ponta trage sabia ca sa isi apere brandul coabitarii, pe care el l-a lansat cu succes pe piata politicii dambovitene. Pare sa spuna ca, atata vreme cat patentul coabitarii premierului cu presedintele ii apartine, paternitatea fiindu-i dezvaluita fara dubii si nimeni nu i l-a cerut vreun acord ca acesta sa fie copiat si reeditat, el se opune din rasputeri sa se produca o noua coabitare intre premier si presedinte.

Aceasta lupta interna le convine de minune ambilor spadasini.

Pe Dragnea-l mana-n lupta motive multe, conforme functiilor detinute:
In focul disputei cu Ponta, presedintele camerei inferioare ii da ragaz guvernului bicolor sa atinga obiectivele programului de guvernare, lovite cu parul la fiecare colt de strada, de catre opozitia liberalo-basisto- USR-ista la coniventa cu cea prezidentiala. Primul castig.

Contrandu-se cu Ponta, Dragnea dezvaluie efectivului de partid ca are si veleitati ce nu le-a putut etala nici in campania electorala, nici dupa instalarea sa in actuala functie, ca urmare a politicii de public relations impuse de echipa de campanie – veleitatile de luptator. Al doilea castig.

Odata atatat focul disputei publice cu Ponta, Dragnea beneficiaza indiscutabil de expunere mediatica interna vitala oricarui politician. Dar mai ales, beneficiaza de o tribuna necesara ca aerul – cea externa, partenerii de peste ocean ce i-au salvat partidul, guvernul si pe el insusi din fata manifestantilor din strada putandu-se convinge pe aceasta cale ca el respecta intocmai termenii intelegerii din America. Al treilea castig.

Nu doar partenerii americani inteleg din ce este fabricat Dragnea! Cei germano-francezi inteleg din prezenta sa devenita cotidiana pe sticla, faptul ca desi Dragnea nu a fost titularizat la palatul Victoria, cariera lui Ciolos este definitiv inchisa, el trebuind sa fie rapid inlocuit cu o alta personalitate care sa le sustina interesele in Romania. Asta, daca cuplul european de forta mai doreste sa isi pastreze influenta in bazinul carpatic si la gurile Dunarii. Cel de-al patrulea castig.

Cat il priveste pe Ponta, batalia ii este convenabila din motive mai putine.

Binisor scazut in sondajele ce ii masoara notorietatea, dupa demisia din fruntea guvernului dar mai ales dupa ce echipa Grindeanu a demonstrat ca poate, Ponta are acum o acuta nevoie de imagine. El stie ca nu este uitat acel ONG-trambulina, infiintat imediat dupa demisia facebook. Care ONG se poate transforma peste noapte intr-o formatiune politica binecuvantata din acea capitala europeana ce la alegerile de primavara va inlatura guvernarea corporatista si va implementa, de la est la vest si de la vest la est, peste Europa, noile directii de actiune fundamentate in laboratoarele de-globalizarii. Iar lupta cu Dragnea aduce reflectoarele asupra sa si a ONG-ului sau, ceea ce pare a fi primul lui castig.

Apoi, intr-o tara in care media varstei decidentilor a scazut simtitor prin trimiterea in pensie a batranilor chiar ne-imbatraniti, in care USR a atras tineretul prin promisiunea desarta a unei altfel de politici, dar acum il scapa printre degete, Ponta este gata sa bage la cuptor o placinta politica noua, dupa o reteta originala, la care sa invite acei electori tineri, frumosi si in curand nemultumiti.

Pentru inceput, fara a se adresa acelei mase ce incet-incet devine critica, dar in auzul ei, Ponta il arata drept tinta a criticilor sale – pe cine oare? Pe Dragnea! Pe acelasi Dragnea, cel ce in piata fusese tinta acelei mase in urma cu doar cateva saptamani. Al doilea castig pentru Ponta.


Castig ce i-ar putea aduce din partea auditoriului sau, daca nu simpatia de la bun inceput, cel putin  atitudinea non-combat.  Ceea ce ar fi al treilea mare castig pentru fostul premier.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu