Detectiv particular, securitate privata, centralism sau descentralizare

.

Periodic, problematicile identitare si asociative revin pe agenda de lucru a mediului detectivistic din Romania, gasirea identitatii prin asociere capatand valentele unui forum de discutii ce pare a dispune de notabile volumuri de combustie si de bune predispozitii pentru arderi interne.

Fenomenul poate fi de bun augur, prin dialog si dezbatere putandu-se decanta, fixa, retine si valorifica ideile de valoare.

Dezbaterea, initiata de o buna bucata de timp, dar totusi incipienta sub aspectele ei axiologice, constituie o foarte buna sansa pentru evidentierea si aducerea pe locul meritat a profesiei de detectiv particular dar si a conceptului de securitate privata

Nu pentru a da tonul discutiei, nici pentru a da o turnura dezbaterii, dar pentru a expune o opinie – imperfecta desigur, dar perfectibila prin abordari si din alte perspective, incercam sa creionam cateva idei de context.

Ca sa nuantam cadrul pe care opereaza Legea 329 din 2003, text lipsit in mod grav de un preambul de motivare, trebuie spus ca detectivul particular activeaza in cel mai important domeniu de activitate – cel al apararii.
In acelasi registru critic, mai este necesar de spus ca desi legea se refera inca din primul sau articol la aspecte esentiale si concrete ale profesiei, ea le omite pe cele rezultate din dubla calitate a detectivului – cea de investigator si cea de agent economic.

Din acest motiv, poate ar trebui precizat ca investigatorul aflat in activitate pregateste si executa contractual, in mod privat si cu respectarea legislatiei de toate felurile – civila, penala, comerciala - acte de intelligence pe care le directioneaza catre beneficiari privati, contra cost.

Din aceasta perspectiva, activitatea de agent economic desfasurata de catre detectiv se supune regulilor de cerere-oferta si in timp ce isi vinde serviciile, acesta are de depasit greutati de tot felul si simte nevoia asocierii pe criterii profesionale.

Dupa intrarea in vigoare a Legii 329/2003 nu au lipsit nici initiativele si nici ofertele de asociere profesionala pe piata serviciilor de profil, unele propunandu-si vocatii nationale si veleitati de reprezentativitate peste hotare, altele multumindu-se sa isi afirme arealuri doar regionale sau locale.

In mod firesc, fiecare formula asociatiativa a vizat obtinerea si cresterea bunastarii membrilor ei si aceasta s-a vazut din chiar amplasarea structurilor asociative in teritoriu – fie in orase cu mari porturi si aeroporturi, cu mari noduri ale infrastructurii de transport marfuri si persoane, fie in proximitatea localitatilor cu mari vami si puncte de trecere a frontierei de stat, fiind vizibila o strategie elaborata pe criterii pur economice, care au vizat primordial amplasarea in puncte nodale, de interes pentru potentiala viitoare clientela.

Copiind modelul administrativ aflat in uz la nivelul anului 2000, Asociatia Nationala a Detectivilor din Romania - ANDR – a devenit lider pe piata romaneasca imediat dupa constituirea sa chiar inaintea aparitiei Legii 329, iar afirmarea unei vocatii nationale, crearea de structuri judetene si regionale, numirea de responsabili in fruntea acestora, atragerea unui corp relativ numeros de membri, intrarea in contact cu similari din afara tarii, aderarea la structuri profesionale transnationale si afirmarea vocatiei internationale nu au constituit decat pasii succesivi care i-au configurat pozitia de lider, dar si viitorul traseu in piata.

Trebuie spus ca, departe de a fi singura structura asociativa aparuta in materia detectivismului, dar beneficiind de amplasarea in apropierea marilor concerne de presa din Bucuresti, ANDR a fost singura ce si-a asigurat o promovare mediatica substantiala, care a creat impresia ca in domeniu altii nu mai exista.

In fapt, cel putin in partea de vest existau asociatii de detectivi similare, insa modeste sub aspectul puterii economice, promovarii mediatice si numarului de membri.

Activand intr-un mediu economic guvernat de legitatile cererii si ofertei, intr-un cadru deplin concurential, ANDR a valorificat cu pricepere si diplomatie, poate in detrimentul structurilor asociative similare, capitalul de imagine creat si a inceput demersuri de anihilare a concurentei.

Fara a putea fi acuzata de canibalism, se poate afirma cu deplin temei ca ANDR a actionat legal pe o piata libera, guvernata de legile specifice societatii de consum si, tratand de la egal la egal celelalte asociatii profesionale ale detectivilor, desi fortele lor nu erau egale, le-a decis soarta.

Ani buni, in plan intern, ANDR a fost agreata, acceptata si sustinuta, poate cu anumite exceptii, de catre detectivii detinatori de atestat IGPR sau de licenta de functionare IGPR.

Cert este faptul ca la un an dupa aparitia Legii 329, modelul administrativ centralist a inceput sa fie abandonat si din ce in ce mai mult, notiunea de autonomie administrativa locala a inceput sa fie impusa ca un viitor model de organizare a guvernarii tarii.

In mod firesc, cei ce aveau de castigat de pe urma noii conceptii - asociatiile mici si detectivii tributari ideii de autonomie locala - si-au insusit-o fara rezerve si au inceput sa gandeasca formule care sa le aduca ceea ce toata lumea de pe piata dorea: putere decizionala pe piata informatiilor private si deci - bani. Noul trend a intrat din start in conflict cu sustinatorii modelului centralist anterior, asadar cu ANDR si a devenit evidenta aparitia cadrului propice pentru emiterea primelor critici ale modelului de organizare profesionala promovat si reprezentat de catre asociatia din capitala.

De la atacarea politicii centraliste a Asociatiei pana la atacarea – justificata sau nu, asta urmeaza a se vedea, a presedintei acesteia, nu a fost decat un pas. Asupra Mariei Bumbaru se executa in prezent foc incrucisat, ea devenit tinta tragatorilor amplasati la Cluj Napoca si la Timisoara. Tirul s-ar putea inteti prin intrarea in dispozitiv si a altor lunetisti, despre care se afirma ca ar putea deja avea cartus pe teava. Este posibil ca in viitor domnia sa sa deconteze, in formule dificil de estimat la aceasta ora, neajunsurile organizarii tributare unui model politico-administrativ revolut, specific etapei in care a luat fiinta asociatia pe care o conduce.

Inaintea intalnirii organizata de catre d-na Maria Bumbaru la Tomesti, in judetul Timis, la data de 29.10.2011, estimam cu tarie ca provocarea la dialog lansata in publicatia “Detectivul” la Cluj Napoca si sustinuta de la Timisoara - va fi tratata fie doar ca o simpla manusa aruncata si nu va genera reactii de la Bucuresti, fie drept un for legitim si in acest caz se va raspunde, lupta de idei putand incepe de la recunoasterea reciproca a celor doua tabere ca fiind doua poluri ideologice opuse.

Spuneam anterior acelei date ca este posibil ca nici ANDR si nici presedinta sa sa nu raspunda contestarilor formulate si sa se concentreze pe programul de amendare a Legii 329/2003, dar acceptam ca ar fi posibil ca cei cinci membri ai Consiliului Director sa se interpuna si sa formuleze un raspuns in nume propriu, in apararea colegei lor.

Despre cata putere de previziune am avut sau nu, in materialele viitoare!

.