De Saul Beloia
La fel ca
toata lumea din Sichevita, am urmarit cu atentie audienta crescuta de care s-a bucurat
articolul Georgetei Petrovici privind drama familiei lui Adam Stoican prin care si-a pierdut una dintre fiicele gemene imediat dupa nastere.
Din cele peste 25 de
mii de accesari ale articolului a devenit evident faptul ca relatarea a creat o
imensa emotie in randul cititorilor Evenimentului zilei si cu siguranta simpatie
si compasiune in randul consatenilor sicheviceni.
In saptamana
de dupa publicarea articolului, m-am aflat in apropierea familiei lui Adam
Stoican in mijlocul consatenilor si am constatat ca fara exceptie, toti cei cu
care am discutat m-au intrebat daca ar fi posibil ca fata Mariei si a lui Adam sa
fie in viata, sa fi fost furata din spital si vanduta, iar acum sa citeasca
articolul si sa vina sa isi caute parintii naturali.
La aproape
10 zile dupa aparitia articolului, pentru a vedea audienta acestuia in arealul
sichevicean, am preluat pe blog articolul integral si am facut promovare pe
grupul facebook “Sichevita postelectorala”. Rezultatul a fost o imensa
surpriza: intr-un rastimp de doar cinci ore, cele peste trei mii de acesari ale
paginii de blog mi-au demonstrat faptul ca receptorul local – si nu numai - avea
o mare asteptare: sa apara fiica geamana, disparuta in spital si declarata
decedata de catre personalul spitalicesc.
O asemenea
audienta pe blog mai inregistrasem in urma cu cativa ani, in ziua in care am postat in timp real cateva
zeci de fotografii in vreme ce focul
mistuia locuinta unui satean de pe Valea Sichevitei, astfel incat miile de
vizitatori putusera sa vada distrugerile focului aproape in direct.
Si in cazul
de fata, dorinta de a o vedea si cunoaste pe Ana, sora Marioarei, devenise o
stare de spirit comuna tuturor satenilor, toata lumea vorbea despre asta, cu
totii isi doreau sa se petreaca un lucru nemaiauzit in istoria comunei – un
copil sa apara dupa 30 de ani si sa isi gaseasca familia.
De ceva
vreme asadar, emotia stapaneste mica localitate de pe malul Dunarii, tenta
generala fiind cea de asteptare a aparitiei Anei!
Cu unele
exceptii, insa: cineva nutreste sentimente de teama. Rapirea copilului de la pieptul mamei si incredintarea
lui altcuiva este o fapta aspru pedepsita de legislatia tuturor regimurilor
politice. Falsificarea actelor de stare civila este o a doua infractiune ce defineste
cazul.
Faptul ca
politia locala a tot fost trimisa la domiciliul parintilor ar putea denota
grija cuiva, ce voia sa se asigure ca toate urmele sunt sterse si ca familia nu
are indicii ce sa o conduca unde nu trebuie.
Faptul ca
fiul familiei este zgandarit si montat sa se revolte impotriva parintilor sai
in legatura cu posibila aparitie a
surorii sale este un al doilea indiciu ca articolul a ingrijorat pe cineva
anume.
Faptul ca
cel impins in fata sa il manipuleze si sa isi bata joc de sufletul sau de o
mare ingenuitate, este ruda prin alianta cu politistul ce a vizitat familia,
cerand de fiecare data actele fetitei “decedate”, serveste aceluiasi
rationament – ca cineva se teme si face tot ce poate ca sa isi salveze pielea
si se constituie in al treilea indiciu.
In sfarsit, al
patrulea indiciu in favoarea ideii enuntate, faptul ca cineva, batandu-si joc
de sentimentele intregii familii, lanseaza zvonul ca geamana disparuta ar fi sunat
de la Targu Mures la sora sa aflata la tratament la Oradea, este, in sfarsit,
dovada ca cineva se preocupa serios de amagirea lui Adam Stoican, de aruncarea intregii
lui familii in ceata incertitudinii si a deznadejdii.
Cineva insa vegheaza
la familia sa, lucru presupus de toata lumea dar nestiut de nimeni.
Si acela nu este Bill Clinton!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu