Investigatorul privat. Despre asociere. Despre imagine. Despre ANDR si regionalizare

De ceva vreme, mediile detectivistice din partea de vest a tarii sunt preocupate intens de problematici identitare si asociative, cele doua componente ale dialogului parand sa fi devenit un forum comun de discutii, ce dispune vadit de notabile volumuri de combustie si pe fond, de bune predispozitii pentru ardente dinamici interne.
Nasterea acestui vertij, consemnata intr-o linistita zi de vara in 2009, poate fi de bun augur, in sensul ca va duce pe de o parte la decantarea si fixarea ideilor de valoare, iar pe de alta parte la centrifugarea celorlalte si ejectarea lor din sistem. Non multa, sed multum!
Dezbaterea, initiata de ceva vreme dar aflata totusi la inceput sub aspect axiologic, constituie o sansa pentru evidentierea si aducerea pe locul meritat a profesiei de detectiv particular sau, cum mileniul trei a redenumit-o, de investigator privat.

Nu pentru a da tonul discutiei, nici pentru a da o turnura dezbaterii, dar pentru a expune o opinie – imperfecta desigur, dar perfectibila prin abordari din alte perspective, incercam sa creionam cateva idei de context.

Ca sa nuantam cadrul pe care opereaza Legea 329 din 2003, text lipsit in mod grav de preambulul de motivare, trebuie spus ca detectivul particular activeaza in domeniul apararii.
Cu toate ca legea spune altele in primul articol, investigatorul privat aflat in activitate pregateste si executa, in mod privat si cu respectarea legislatiei de toate felurile – civila, penala, comerciala - acte de security pe care le directioneaza catre beneficiari privati, contra cost.
Pe acest cadru legislativ, activitatea sa de agent economic se supune regulilor de cerere-oferta si in timp ce isi vinde serviciile, are de depasit greutati de tot felul si simte nevoia asocierii pe criterii de profesie.
Dupa anul 2000 nu au lipsit ofertele de asociere profesionala pe piata serviciilor de investigare privata, in final Asociatia Nationala a Detectivilor din Romania - ANDR – devenind de departe lider in materie prin vocatia sa nationala si deopotriva prin atragerea unui corp valoros de membri, bucurandu-se si de o recunoastere internationala adecvata.

Intr-o sumara analiza, nevoia eficientizarii Asociatiei si a componentelor sale regionale si judetene, a adus acestora din urma o binemeritata autonomie dar si obligatia gestionarii propriei vieti interne. Desi poate fi usor de depasit, reflexul de a primi dispozitii de la centru pare sa estompeze necesitatea recurgerii la acte procedurale specifice mediului ONG si poate pune in pericol viata asociativa, daca nu se operationalizeaza resorturile de management necesare.

Pe de alta parte, desi pana acum, in trei din cele sase judete ale Regiunii Banat au fost identificate mai mult de 200 de persoane atestate prin examinare in calitate de detectivi particulari de catre Inspectoratele Judetene de Politie, procentul celor care au aderat la ANDR este relativ redus, ba chiar foarte mic. Pare ca o piedica nevazuta ii opreste pe detectivi sa se apropie de Asociatie. Teama de necunoscut? Necunoasterea? Stim ca de fiecare data, in istorie, acestea au fost invinse si cu siguranta ca asa se va intampla si in acest caz!
Dar intrebarile se nasc si cer raspunsuri, relatia dintre Asociatie si detectivi fiind una de maxima importanta.
Are ANDR o prea mica putere financiara? Posibil, din cotizatii si sponsorizari abia isi organizeaza cele cateva evenimente anuale.
Are ANDR o prea mica forta de lobbyng pentru a promova interesele profesionale ale membrilor sai, de fapt - pentru a atrage detectivi atestati si a-i reprezenta de o maniera multumitoare? Ar fi posibil sa fie asa, intrucat cei doar cativa oameni din Consiliul Director National, oricat ar dori de mult, nu pot accede la toti factorii de decizie vizati.
Este ANDR un organism cu prea mica expunere publica? Are Asociatia nevoie de o structura specializata de relatii publice, care sa organizeze comunicarea conform criteriilor de PR? Cu siguranta, ca orice organism viu, are nevoie sa comunice in mediul intern, cu detectivii membri, precum si in cel exterior cu detectivii ne-membri, dar si cu mediul ONG, legislativ si de afaceri, cu omologi de peste hotare si cu structuri asociative de profil, cu vocatie transfrontaliera.
Nu poate ANDR sa ofere membrilor sai ceea ce acestia poate isi doresc? Clasicele cazuri? Este greu de crezut ca acesta este rolul unei asocieri profesionale! Asociatia nu poate deveni un distribuitor de cazuri catre membrii sai, s-ar abate de la statutul propriu!

Dar chiar daca ANDR ar atrage la colaborare detectivi inscrisi, acest lucru se intampla cu surle si trambite, ar fi un fenomen care sa ajunga la cunostinta detectivilor nemembri? Contractele de colaborare – sa nu aibe ele clauze de confidentialitate? Iar in cazul acesta, detectivii atestati dar inca neinscrisi in Asociatie, care privesc de la distanta, cum pot fi dezlegati de retinerea fata de aceasta si introdusi in activitate? Iata intrebari care in lipsa de raspunsuri devin retorice.

Ei ar trebui sa initieze, mai intai apropierea de profesia de investigator privat si informarea cu privire la aceasta. Mai apoi, comunicarea cu mediul detectivistic, pe siteuri, blog-uri, forumuri de discutii, conferinte, intalniri, contacte etc. In continuare, urmeaza lucrul cu colegii detectivi care detin agentii si cabinete, ori infiintarea de societati proprii. Fireste ca pe oricare dintre aceste paliere, se poate realiza intersectia cu Asociatia. Actul este voluntar si conditia aderarii o indeplinesc toti detectivii atestati.

In alta ordine de idei, problema frontului de lucru al detectivilor particulari poate fi reglata doar de catre piata si de propriile abilitati manageriale, fireste, cu implicarea cunostintelor de public relations, advertising si marketing. Doar cei ce vor sti sa isi promoveze propriul cabinet si serviciile oferite de acesta, vor sensibiliza si fideliza clientela, intrand astfel in competitia pentru cucerirea si stapanirea pietei.

Este un avantaj nemasurat, fara indoiala, ca inspre profesia de detectiv au afluit, alaturi de amatori dornici sa faca experimente curajoase pe piata fortei de munca, si specialisti in arta informatiei, proveniti din institutii abilitate cu exercitiul autoritatii statului. Dintre toti acestia, reuniti sau nu in cadrul ANDR, se vor bucura de succes cei care vor sti sa isi apropie si sa aplice cunostintele necesare promovarii afacerii si adaptarii ei la cerintele pietei. Simpla publicare de anunturi cu oferte de servicii detectivistice va avea acelasi rezultat cu cel al producatorului ce doreste sa isi vanda porumbul din hambar.
Mai mult, este din ce in ce mai mult acreditata ideea conform careia simpla creare si actualizare a unui site pentru promovarea on-line a afacerii pare sa fi devenit caduca fara o optimizare permanenta a mediului virtual dedicat, in conditiile in care a devenit acerba batalia pentru intaietate in asteptarea click-ului mouse-lui. Desi toata lumea a aflat deja, peste putina vreme, toata lumea interesata va intelege ca prima investitie trebuie facuta in imagine!