Totalul afișărilor de pagină

Faceți căutări pe acest blog

Follow by Email

luni, 16 ianuarie 2017

SRI penetreaza DIPI


Saul Beloia
Stire de senzatie astazi pe televizoare: SRI a penetrat DIPI la varf, impunandu-si propriul ofiter in fruntea structurii departamentale de la interne! Nu e cine stie ce, asemenea actiuni informativ-operative au mai fost operationalizate in Romania ultimelor decenii, cand interesele celor ce administrau decizia in stat au impus asta.


Polarizarea de dupa 1989 a mediului romanesc militar, de afaceri, adusese nu doar structurile de administratie publica, dar si serviciile de informatii in raporturi daca nu de adversitate, cel putin de concurenta. Fenomenul a fost favorizat, printre altele in primul rand de faptul ca dupa lovitura de stat, mai mult pentru a-si sterge urmele interventiei, dar si pentru a-si putea negocia renasterea din previzibila proprie cenusa, sovieticii au acceptat sa concesioneze cateva domenii ale vietii sociale din Romania catre structuri occidentale interesate.

Dar, dupa ce au obtinut concesii in domeniul comercial-economic, negustorii vestici, poate fara stirea lor, au adus in Romania structuri informative acoperite, ce au intrat in coliziune cu interesele informative ale celor romanesti, abia infiintate si deja penetrate masiv de sovietici. In sfarsit, este o alta poveste, ce a fost tratata in detaliu de cunoscatori.

Ce pot spune eu, ca si profan in cele ce tin de subiect, este ca in batalia de pe frontul nevazut nimeni nu isi poate permite luxul de avea sentimente, prieteni sau aliati. Straniu sau nu, eu sunt de acord cu combinatia prin care Florian Coldea a preluat DIPI. Asta, cu toate ca el a fost cel care mi-a fracturat cariera in intelligence, folosindu-se de un comandant de unitate, subordonat ce avea chipul si asemanarea lui, adica trecuse si el prin repetentie in studentia sa de la Universitatea Politehnica Timisoara. 
A fost o intamplare ca prin formatie si incadrare, eu faceam parte din categoria de ofiteri SRI care, muncind pentru pastrarea integritatii teritoriale a tarii, au intrat in coliziune de grup cu conceptele lui Traian Basescu si Tokes Laszlo.

Trecand insa peste disponibilizarea in masa savarsita imediat dupa ce Traian Basescu l-a demis pe Radu Timofte de la conducerea SRI, Florian Coldea ajunsese director interimar, trebuie sa recunosc ca indiferent ale cui jocuri le-a facut, ale tarii sale sau ale altora, pozitia cabinetului sau l-a obligat in anii urmatori sa elimine luxul oricarui risc. Pe cata vreme eu cunosc doar necesitatea teoretica a eliminarii acestui lux, Florian Coldea a fost nevoit sa si actioneze ca sa il elimine. 
Asta, pentru ca si eu si el stim ca daca un serviciu de informatii savarseste erori pe campul tactic, adversarii sai, indiferent daca sunt nationali sau straini, fie il vor penetra si ii vor prelua in mod acoperit toate resursele, fie il vor executa, desfiintandu-l. Asa cum s-a intamplat in 1990 cu Departamentul Securitatii Statului - DSS.

Serviciul Roman de Informatii fusese infiintat la 26 martie 1990, dupa ce antecesorul DSS fusese desfiintat cu trei luni mai inainte, la 30 decembrie 1989. Nu se stie din ce cauze, organul romanesc de securitate inregistrase o cascada de infrangeri majore in doar cateva luni de zile. Mai intai, prin desfiintarea structurii existente, apoi prin producerea vidului informativ national si in sfarsit, prin crearea noii structuri dupa chipul si asemanarea invingatorilor, adica prin infiltrarea serviciului cu cadre si agenti adversi.

In Romania, sovieticilor le trebuisera 80-90 de zile ca sa decida infiintarea noii structuri nationale de securitate si sa reactiveze in cele 40 de judete, nici macar jumatate din cele aproape 2000 de cadre. Asta, in vreme ce ciupercaria mediatica aparuta intreprindea jocuri ritualice pe hoitul Securitatii, in incercarea de a atrage si populatia in acest dezmat. 
Dupa nici un an de zile, in decembrie 1991, cand URSS avea sa faca implozie si sa dispara, la Moscova avea sa fie luata o decizie asemanatoare infinit mai repede si in doar doua saptamani, o populatie de aproape jumatate de miliard de oameni, raspanditi pe o suprafata de aproape 2 milioane de kilometri patrati avea sa fie stransa cu operativitate si fixata in ceea ce se numeste si acum Comunitatea Statelor Independente. 
Repet, conduc cei ce stiu sa administreze puterea. Asa a fost si in pesterile de la Cro Magnon si nimic nu s-a schimbat  in cele cateva milenii ce au trecut.

Dar ca sa ma pastrez pe tema penetrarii reciproce de catre serviciile de informatii, mai spun ca uzantele ades aplicate in Romania au urmat modelul relatiilor diplomatice internationale. Mi-amintesc ca prin 1997, la varful unei structuri centrale a SRI in care lucram, aparuse pe post de prim adjunct nepotul unui general de la Interne, cam in acelasi timp in care o ruda a unui general din SRI fusese promovat adjunct la cei de la doi si-un sfert. 
Ambele structuri informative, dar mai ales SRI,  invatasera ca este mai bine sa ii deschizi usa spionului si sa ii mobilezi biroul, decat sa iti intre el fara stirea ta si sa fii nevoit sa incepi sa ridici iti covoarele ca sa il gasesti. SRI cu atat mai mult invatase o lectie dura de acest fel pe propria-i piele, in 1990, cand a fost penetrat din belsug cu cadre ale Directiei de Informatii a Armatei si cu agentura straina recrutata sub steag MApN.

De ce sa fi admis armata desfiintarea Securitatii si lasarea tarii fara protectie informativa? Pentru ca structura sa proprie de contraspionaj militar ar fi putut suplini mentinerea programelor nationale de informatii aflate in derulare in Romania? Greu de spus, mai ales ca odata cu caderea Securitatii interne, a cazut Contraspionajul si mai ales - Spionajul romanesc! 

Atat de mult sa fi suferit orgoliile capilor armatei romanesti dupa ce Nicolae Ceausescu a decis ca  munca de contrainformatii in carzamile armatei sa desfasoare in exclusivitate de catre fosta directia a IV-a de Contrainformatii Militare din cadrul DSS? Adica in Ministerul Apararii sa se culeaga informatii de catre Ministerul de Interne? Atat de mult sa se fi incretit circumvolutiunea capilor armatei, incat au fost de acord sa conspire cu dusmanul si sa isi impuste comandantul fara a anticipa ca la scurta vreme, acelasi dusman va destructura esafodajul informativ de sub ei, armata se va desfiinta in cea mai mare parte, iar ei vor trecuti pe linie moarta, fara niciun onor militar? 

Istoria a demonstrat ca toate raspunsurile au fost pozitive. Iar penetrarea SRI, in primii sai ani de existenta, cu ofiteri de armata a fost dovada ca desfiintarea adversarului nu a fost suficienta pentru satisfacerea refulatilor si ca orgoliile acestora aveau sa debordeze in continuare, intetind lupta. 
Pe fondul acestei lupte, indiferent daca sunt sau nu penetrate la varf din strainatate, serviciile romanesti de informatii isi muleaza atitudinea pe cea a institutiilor interne de administratie carora li se subordoneaza. In cazul de fata – pe atitudinea Presedintiei si pe cea a Guvernului, doi poli de putere de departe profund adversi.


De aceea, dupa penetrarea SRI de catre DIA, penetrarea DIPI de catre SRI pare doar un alt act al aceleiasi piese, in care de mai multa vreme s-a tras cortina si peste disparitia SIPA. Cine stie cate alte asemenea penetrari sunt in opera la aceasta ora, de care noi vom afla doar cand vor fi descoperite si date in vileag? Asta, in cazul in care penetratilor le va conveni sa se afle! 

***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu