Intelligence-ul romanesc – creatia lui Alexandru Ioan Cuza (partea a V-a)

Lovitura de stat În perioada domniei lui Cuza în România funcţionau câteva servicii şi structuri de informaţii unele oficiale, dar şi structuri de informaţii acoperite şi neoficiale. Astfel, oficial funcţionau Serviciul de informaţii al Armatei (Sectia II condusă de colonelul Gheorghe Slăniceanu, reorganizată în 1865), Structura informativă a Siguranţei Statului condusă de Ioan G. Valentineanu, iar alte structuri neoficiale erau plasate in structura de informatii interne şi externe condusa de secretarul particular al lui Cuza - Baligot de Beyne, precum si serviciul secret condus de maiorul Cezar Librecht, director general al postelor si telegrafelor. Nu in ultima instanta, trebuie amintita structura de informaţii a Partidei Liberale, constituită dupa miscarile din anul 1848, pe principii francmasonice. Ioan G. Valentineanu Trebuie remarcat faptul că desi aveau o unica subordonare, toate aceste structuri se spionau reciproc, se infiltrau, se concurau şi se intersectau în dorinta pentru obtinerea si administrarea puterii. Între acestea, serviciile oficiale care erau abia la începutul activităţii într-un cadru unitar (prin unirea celor două principate), dar şi serviciul secret condus de Cezar Librecht, construit în jurul personalităţii fostului director al Poştei şi Telegrafului, puteau fi caracterizate ca având o experinţă şi o eficienţă redusă, in contrapondere cu structura informativa a Partidei Liberale, care dispunea de exerciţiul a două decenii de practică şi, mai ales, beneficia de regulile severe ale conspirativităţii francmasonice. Doar aşa s-ar putea explica de ce Liebrecht, care la inceputul anului fatidic 1866, deţinea suficiente informaţii despre conspiraţie şi conspiratori, a fost luat complet prin surprindere de lovitura de stat data la 11 februarie 1866, prin care Alexandru Ioan Cuza a fost inlaturat de la domnie, iar destinele tinerei Tari au fost preluate de o “locotenenta domneasca” (!). In mod evident mai exista si varianta tradarii lui Cezar Librecht, care este posibil sa fi facut, cel putin in ultima parioada a domniei lui Cuza, un pervers joc dublu si sa se fi aflat si in solda unei puteri straine interesata in dezmembrarea noii Romanii. Sau, poate mai simplu, belgianul Librecht a putut sa se lase cumparat de opozitia politica interna si sa inchida ochii intr-o maniera specific romaneasca la razboiul nevazut ce incepuse de cativa ani intre capitala franceza si cea austro-ungara pe tema luarii in custodie a tanarului stat de la gurile Dunarii. * Pentru intregirea imaginii acelor vremuri, trebuie mentionat faptul ca, la un an dupa ce Alexandru Ioan Cuza era scos din tara, iar regele Carol I - urcat pe tron la Bucuresti, Principatul Transilvaniei era incorporat Regatului Ungariei. Cineva se temuse de Marea Unire, ce avea sa vina oricum, dar abia in anul de gratie 1918! ** Orisicum, se poate aprecia că sistemul de Intelligence conceput de Alexandru Ioan Cuza a însemnat o bază solidă pentru periodele următoare ale evoluţiei intelligence-lui românesc modern şi a contribuit la crearea şi funcţionarea în siguranţă a statului modern românesc pe plan instituţional. Sursa: art-emis.ro. . Colonelul Gheorghe Slaniceanu