ACŢIUNE ACOPERITĂ → utilizarea agenţiilor de informaţii, în deplină confidenţialitate, pentru a efectua schimbării politice într-o altă ţară prin eforturi direcţionate împotriva structurilor politice şi economice ale ţării-ţintă. Utilizată cel mai frecvent pentru a destabiliza un regim.
ACŢIUNE CLANDESTINĂ → operaţiunea destinată să influenţeze anumite instituţii, cu putere de decizie, inclusiv din exterior, evenimente, organizaţii sau persoane, după cum poate fi raportată şi la unele acţiuni acoperite de penetrare / infiltrare în diferite locuri şi medii de interes, tranzitarea ilegală a frontierelor, plasarea unei „cârtiţe” pe un anumit spaţiu, etc.
De obicei include propagandă economică, politică sau activităţi paramilitare, derulându-se şi prin manipularea ziariştilor, ajutorul financiar acordat unor forţe paramilitare sau grupe de opozanţi politici, răpirea de persoane sau chiar executarea adversarilor.
Se utilizează fără deosebire expresiile „acţiuni clandestine” sau „operaţiuni clandestine”.
Literatura americană de specialitate face distincţie între:
- acţiuni clandestine sau secrete, a căror desfăşurare este ascunsă (spionaj, activităţi subversive, etc.);
- acţiuni acoperite, al căror instigator sau sponsor este conspirat (dezinformarea, sabotajul, etc.).
ACŢIUNE DE EXFILTRARE (Exfilare) → operaţiune complexă pusă la cale de centrală pentru a-şi salva un agent de valoare din ţara de origine, în situaţia în care securitatea sa este în mod evident pusă în pericol de către organele de contraspionaj autohtone.
Oleg Gordievski, rezidentul KGB la Londra în anul 1984, trecut cu tot bagajul în MI-6 încă din 1974, trădat efectiv de către A. Ames, a fost rechemat în Centrala de la Moscova pentru aşa zisele consultări. Obligat să se supună ordinului, Oleg Gordievski, alias „GT-TICKLE”, simţind că se află într-un real pericol şi-a anunţat partenerii britanici, solicitând să se pună în practică planul prestabilit pentru exfiltrarea lui din URSS.
Având aprobarea lui Margaret Thacher, primul ministru britanic, conducerea MI-6 a pus în aplicare planul prestabilit.
Un Land Rover special construit, cu patru cilindri în loc de şase, şi cu un arbore cotit special amplasat pentru a lăsa loc liber ascunderii „cârtiţei”, a fost urgent trimis la Moscova. În ziua prestabilită pentru exfiltrarea lui „GT-TICKLE” (folosindu-se mijloacele legăturii impersonale, respectiv ascunzătorilor), „cârtiţa” britanică a plecat dimineaţa de acasă în obişnuitul său trening pentru partida zilnică de jocking, în timp ce o duzină de maşini au părăsit ambasada în acelaşi timp, astfel încât filajul sovietic să fie complet derutat şi pus în imposibilitatea de a acoperi fiecare „ţintă”.
Dintr-o gară din Moscova, „cârtiţa” a luat trenul spre nord, oprindu-se într-un punct de unde a fost recuperat de echipajul Land Roverului special. La punctul de frontieră spre Kazelia – Finlanda, ruşii nu au avut nici un motiv să suspecteze umflătura din locul în care, în mod normal trebuia să se afle arborele cotit. Acolo stătea ascuns Gordievski.
Adevărul este că ruşii continuau să pieptăne toată Moscova, în căutarea omului plecat să-şi facă porţia zilnică de joching, în momentul în care Gordievski a ajuns la Helsinki şi mai apoi la Londra.
ACŢIUNEA INFORMATIVĂ → cadru organizatoric în care se realizează planificat, sistematic, unitar, ofensiv şi în secret, folosindu-se metodele şi mijloacele speciale aflate la dispoziţie, sarcinile de cunoaştere, documentare, control şi prevenire oportună a ameninţărilor la adresa securitatii naţionale, în condiţiile respectării legilor şi a reglementărilor interne referitoare la activitatea de informaţii.
ACŢIUNE INFORMAŢIONALĂ → formă a războiului informaţional ce constă în folosirea organizată a forţelor şi mijloacelor de luptă informaţională pentru îndeplinirea misiunilor de obţinere şi menţinere a superiorităţii informaţionale.
ACŢIUNE PREVENTIVĂ → acţiune întreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor neconformiţăţi, defecte sau a altor situaţii nedorite posibile, în scopul prevenirii apariţiei acestora.
ACŢIUNI IMAGOLOGICE → tip de acţiune subsumată conceptului de război informaţional ce constă, în principal, în crearea unei imagini a adversarului şi a acţiunilor acestuia care să favorizeze pe cel care o crează. Prin acţiuni imagologice se urmăreşte să se inducă adversarului acelle informaţii care sunt în măsură să conducă la formarea imaginii dezirabile a iniţiatorului acţiunii.
ACŢIUNEA INFORMATIV-OPERATIVĂ DE DEZINFORMARE→activitatea prin care se difuzează, sub formă special prelucrată, diferite informaţii neadevărate sau parţial adevărate, false sau parţial false, de natură să-l oblige pe adversar să-şi schimbe planurile şi hotărârile sale, să-l dezorienteze şi să-i reducă eficienţa acţiunilor sale.
ACŢIUNEA INFORMATIV-OPERATIVĂ DE INFLUENŢĂ, PROPAGANDĂ ŞI CONTRAPROPAGANDĂ → acest tip de acţiune se desfăşoară mai ales pe timpul stării de tensiune pentru prevenirea şi anihilarea componentei psihologice a ofensivei, operaţie prin care adversarul, contează pe realizarea surprinderii.
ACŢIUNEA INFORMATIV-OPERATIVĂ DE SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ → reprezintă forma de activitate informativ-operativă generată de scopul şi obiectivele concrete urmărite într-o situaţie dată, la un timp şi într-un moment dat, determinată de un fapt sau stare de fapt ce constituie o ameninţare la adresa securitatii naţionale, precum şi în raport de funcţiile, mijloacele şi metodele prin care se acţionează pentru atingerea scopului urmărit, în sens preventiv.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu