Mama detectivilor?
Ce este, este! Pana nu demult, cand doamna Maria Bumbaru scotea o vorba despre detectivism, aceasta ramanea batuta in cuie, cuvintele deveneau litera de lege, printr-o ciudata si unanima acceptare tacita! Ca in parlament! Incet-incet, cu sprijinul unor fatuci de prin presa de partid, in emisiunile cu si despre VIP-uri se acreditase ideea conform careia dansa ar fi mai intai un fel de reprezentant al detectivilor, apoi o autoritate in detectivism, o “sefa a detectivilor” iar mai apoi chiar o veritabila “mama a detectivilor”, in pofida faptului ca tineretea si gratia afisata nu ar fi indreptatit-o aproape deloc la acest ultim apelativ!
Cu atestat sau fara atestat?
Trec peste suspiciunea conform careia dansa nu ar fi promovat examenul de atestare pentru profesia de detectiv, examen organizat de catre Inspectoratul General al Politiei Romane si afirm ca pentru a face afaceri cu servicii detectivistice nici nu ii trebuia acel atestat. Dar fireste, tot referindu-se la detectivi si detectivism, doamna Maria Bumbaru a reusit sa persuadeze fatucile din presa intr-atat de mult incat pentru acestea nici nu incapea discutie ca dansa ar fi putut sa nu detina atestatul de detectiv!
Si apoi – cum sa o intrebi pe intaia detectiva a tarii daca a facut vreo scoala de profil sau a trecut examenul de atestare? Se subintelege ca a facut-o, pentru Dumnezeu!
Ofiterul de presa
Lucrurile chiar pareau sa fie asa cum se zicea la presa, pentru ca nimeni, dar absolut nimeni nu se mai ducea catre aceasta cu placerea cu care o facea Maria Bumbaru! Nici macar detectivii ce aveau nevoie de publicitate nu abordau cu atata aplomb reporterii si redactorii mass media scrise si audio-vizuale!
Pe fondul acestui insistent dar simpatic monopol, dar poate si din comoditate ori din interes, unii detectivi la inceput au acceptat si din pacate mai apoi au si sustinut ca dansa ar trebui sa fie singura persoana abilitata sa vorbeasca despre intreaga breasla a detectivilor, adica sa fie purtatorul de cuvant al acestora, sau chiar ofiterul care reprezenta interesele acestora in relatia cu presa!
Aceasta, in pofida faptului ca autoritatea domniei sale se limiteaza totusi doar la o mica parte dintre detectivii din tara - cei inscrisi in asociatia sa.
Prea multi pepeni!
Ascultand multe dintre discursurile rostite de catre doamna Maria Bumbaru la TV, prin ziare, in cadrul asociatiei sale ori aiurea, am receptat un snop de mesaje atat de insistente ca m-au si curentat putin! Anume ca dansa ii reprezinta pe toti detectivii din Romania! Ca dansa a infiintat detectivismul, practicandu-linca din 1990 in baza Legii 31 privind societatile comerciale! (Fara cod CAEN!). Ca dansa a initiat legiferarea si aparitia Legii 329! Ca dansa este autoarea modelului de insigna de detectiv! Ca dansa este singura ce poate aduce bunastare tuturor celor peste 2000 de detectivi atestati cu acte in regula! Ca dansa poate si trebuie sa conduca, de la nivelul asociatiei sale, examenele de acces in profesie prin organizarea comisiilor de examinare in vederea obtinerii atestatului de detectiv!
Iar de o vreme incoace, ca dansa ar detine singurul proiect viabil de modificare a Legii 329!
Mi se pare ca toate aceste proiecte seamana cu incercarea de a tine doi pepeni intr-o singura mana!
Intrebari legitime
Nu este totusi cam prea mult? Nu cumva sunt niste simple planuri egocentrice fara nicio grija fata de destinele oamenilor ce cred in aceasta profesie? Nu e prea mult cult al unei singure personalitati? Totul in mana unui singur om, si acela lider al unui ONG cu 100 de membri, din care aceiasi doar 15-20 tin aproape de sefa lor si raspund chemarilor la sedinte? Acceptand ca va atinge toate aceste obiective ce vizeaza totusi viitorul unei intregi categorii profesionale, va avea doamna Maria Bumbaru forta sa tina in miscare toate aceste resorturi si fa putea mentine in viata mecanismul reprezentat de detectivismul romanesc?
Probleme de personal?
Imi pun toate aceste intrebari pentru ca iata, sub atacul nemilos al timpului, mesajele doamnei Maria Bumbaru, cantonate rigid intre aceleasi deja invechite obiective de prea multa vreme doar anuntate, se erodeaza incet-incet, ies din actualitate, pierd teren, iar cei ce s-au grupat in cadrul asociatiei sale - se imputineaza tot mai mult. Pe masura ce tot mai multi membri ai asociatiei anunta ca nu mai pot expedia cotizatia lunara la centru si dupa ce in Ardeal au mai ramas doar trei-patru membri, iata ca nu demult reprezentantul din Moldova si-a prezentat si el demisia. Faptul ca acolo nu exista un om de rezerva care sa preia rezidenta estica a asociatiei ridica un mare semn de intrebare cu privire la politica de personal din asociatie si implicit cu privire la viitorul acesteia, dar nu in ultimul rand si cu privire la capacitatea asociatiei de a gestiona cele ce si le asuma de pe acum cu surle si trambite!
Qvo vadis, detectivi?
Ceilalti trei reprezentanti ramasi activi in Transilvania, Oltenia si Banat probabil se gandesc de asemenea la optiunea ce le-a ramas - raman pe pozitii si se expun calcifierii si apoi centrifugarii de pe piata serviciilor detectivistice, ori demisioneaza si salvandu-si membrii din regiune, ii conduc intr-o alta structura asociativa de profil, deja existenta sau intr-una nou creata?
Nu sunt tocmai sigur ca in sanul asociatiei au existat idei autonomiste pe criteriu regional, o asemenea tema nu ar trebui dezbatuta public, insa pusi in fata unor situatii fara indoiala tot mai grele pentru detectivii din tara, este de crezut ca reprezentantii regionali nu vor ezita sa ia decizia optima astfel incat sa isi onoreze angajamentele asumate la investire in fata colegilor lor.
Noul val de asociatii de detectivi
Ideea cresterii numarului structurilor asociative de detectivi pare tentanta in conditiile in care Legea 329 va fi amendata nu conform initiativei doamnei Maria Bumbaru ci in baza unui proiect concurent trecut deja de comisie.
Incet-incet, pe masura ce timpul trece si societatea constientizeaza nenumaratele oportunitati oferite de detectivism, prefacerile sale interne au cristalizat structuri asociative noi, de tip patronal sau unional, cu vocatii regionale sau nationale, ce isi fac auzita vocea pe un timbru nou, care folosesc un limbaj nou, tehnologii si terminologii de mare noutate si care ofera servicii si chiar solutii integrate unei piete din ce in ce mai interesata de un intelligence veritabil.
Mai mult decat atat, chiar in locul unde doamna Maria Bumbaru a pierdut irevocabil cel mai important areal detectivistic si cea mai importanta piata – Transilvania, un grup de entuziasti din Cluj Napoca si din alte mari centre economice pare sa puna la cale o surpriza de proportii in materia asocierii.
Ce va fi?
Potrivit celor vehiculate prin mediile informate, ar fi in proiect crearea unei uniuni detectivistice de proportii care va sparge restrictiile de pana acum si care va da mult ravnita sansa de libera asociere a tuturor detectivilor particulari, cabinetelor, agentiilor dar si asociatiilor deja existente. Se mai spune ca o cotizatie anuala de doar cativa lei, lipsa taxelor de participare la sedinte si tot felul de alte donatii, care cum pana acum se practicasera cu nesat, ar fi doar cateva dintre noutatile ce vor face diferenta intre noua structura si ONG-ul existent.
Aceasta noua perspectiva asupra asocierii ar putea conduce fara nicio indoiala la stimularea mediului profesional si a comunicarii, la amplificarea dialogului pe piata de profil si fara doar si poate la revigorarea profesiei de detectiv particular.
Si in plus - la cresterea competitivitatii si a concurentei, adica la calificarea serviciilor si scaderea preturilor!
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu