DICTIONAR EXPLICATIV SPECIFIC SERVICIILOR DE INFORMAŢII ŞI DE SECURITATE

.



AL-QAIDA → organizaţie cu ramificaţii în 34 de state sau teritorii şi cca. 3.000 membri, activişti islamici. Potrivit unui raport al Senatului francez, acest tip de reţele folosite de terorişti este perfect legal şi greu de dezmembrat.
Al-Qaida este un conglomerat de grupări având, se pare, nucleul în Afghanistan. Modul de funcţionare a organizaţiei este atât de ocultat, încât nu se ştie cu precizie nici măcar dacă are vreo structură de comandă. Se lucrează cu telefoane prin satelit, conturi bancare, computere, Internet şi companii de acoperire. Cele mai multe dintre acţiunile sale teroriste au fost finalizate cu mijloace dintre cele mai simple. Agenţii al- Qaida sunt capabili să comunice folosind coduri de criptare pe Internet, dar şi limbaje codificate simplu: „lucrând” înseamnă „Jihad”, „uneltele” sunt „arme”, iar cuvântul „director” îi era atribuit lui Osama bin Laden. „Directorul” era apărat de un zid aproape inexpugnabil. Reţeaua este atât de întortocheată, încât legătura cu creierul unei operaţiuni se pierde cu uşurinţă.

De exemplu, Ahmed Resam, care a depus mărturie pentru guvernul american în cazul unui act terorist eşuat, comis pe aeroportul din Los Angeles, ştia doar ce are el de făcut şi nimic mai mult.

Steven Golding, agent FBI care a depus mărturie în procesul unui terorist implicat în bombardarea ambasadelor americane din Kenya şi Tanzania, susţine că fiecare celulă teroristă este alcătuită din patru secţiuni separate: informaţii, administrativă, planificare şi operaţională. Persoana responsabilă cu informaţiile este şi şeful operaţiunii. Aceasta structură de comandă a fost testată şi perfecţionată în cadrul războaielor cu sovieticii din Afghanistan, cu ruşii din Cecenia, în conflictul din Caşmir şi din alte regiuni ale Indiei, Orientul Mijlociu, de către gherila din Algeria şi revoltele musulmane din Indonezia şi Filipine.

Reţeaua nu a putut fi descifrată deocamdată, datorită existenţei unei veritabile coaliţii de grupuri care lucrează la proiecte diverse în diferite regiuni. Ele au capacitatea de a se înlocui unele pe altele, dacă una cade sau suferă pierderi. Ca să pătrunzi în al-Qaida era nevoie de „bayat”, un jurământ de credinţă rostit în faţa comandantului suprem, bin Laden însuşi. Cine a rostit acest jurământ se pune practic la dispoziţia organizaţiei şi va trebui să ducă la îndeplinire orice misiune i se încredinţează.

Din cele 19 organizaţii teroriste din Orientul Mijlociu, al-Qaida se află în topul agresivităţii, având o „activitate teroristă extrem de intensă” (extras dintr-un Raport al Congresului american, publicat pe 14 septembrie 2001, deşi a fost finalizat cu o zi înaintea atentatelor teroriste de la New York şi Washington). Autorităţile judiciare spaniole îl consideră pe musulmanul palestinian Abu Qatada, şeic care trăieşte la Londra, drept „liderul spiritual” al organizaţiei al-Qaida în Europa. Un act de acuzare al justiţiei antiteroriste spaniole îl menţionează pe Abu Qatada drept un colaborator apropiat şi unul dintre principalii finanţatori ai organizaţiei lui Osama bin Laden. Judecătorul de instrucţie Baltasar Garzon, care a anchetat activitătile al-Qaida în Europa, considera că Abu Qatada este principalul contact în Marea Britanie al lui Abu Dahdah, unul dintre cei opt membri ai organizaţiei teroriste plasat în detenţie preventivă, în Spania, duminică 18 noiembrie 2001, sub bănuiala că este direct implicat în „planificarea şi punerea în practică” a atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Concluzia la care a ajuns Comisia de anchetă americană asupra atentatelor din 11 septembrie 2001 este că al-Qaida a înfiinţat, în decursul anilor, o reţea sofisticată pentru a facilita călătoriile clandestine ale membrilor săi, apelând în special la contrabandiştii latino-americani din sudul frontierei SUA. Preocupată să-şi poată trimite oamenii în lumea întreagă, reţeaua lui Osama bin Laden a acordat mare importantă fabricării documentelor de identitate false. Înainte de invadarea Afganistanului de către forţele americane, la Kandahar exista un birou secret condus de Mohammed Atef, şeful operaţiunilor militare, care se specializase în fabricarea actelor false. Pentru a avea la dispoziţie un mare număr de documente, al-Qaida cerea voluntarilor veniţi să lupte în Afganistan să-şi depună paşapoartele înainte de a pleca pe front. În caz de deces, aceste documente puteau servi altora. După ocuparea Kandaharului, acest birou a fost deplasat la Zormat, în sud-estul Afganistanului, iar apoi în oraşul pakistanez Karaci.

DESPRE ACŢIUNILE AL-QAIDA ÎN FOSTA IUGOSLAVIE
Decesul fostului lider iugoslav, Slobodan Miloşevici, în celula sa de la Haga - unde era reţinut, de patru ani, de către Tribunalul Internaţional Penal pentru Crime în fosta lugoslavie - permite acum publicarea dezvăluirilor făcute de Miloşevici în faţa instanţei internaţionale. Legiştii olandezi s-au pronunţat, de altfel, înaintea examenului anatomo-patolog, despre moartea lui Miloşevici, că aceasta s-ar fi produs "din cauze naturale", ceea ce reprezintă, juridic, o "ante-pronunţare", indicând predispoziţia pentru un anumit tip de verdict. Stenogramele procesului lui Miloşevici indică faptul că fostul lider iugoslav a făcut o serie de dezvăluiri care pot fi considerate drept extrem de periculoase pentru neo-conservatorii americani. între acestea şi colaborarea cu organizatia al-Qaida în Balcani. în cursul războiului pentru dezmembrarea lugoslaviei - conform planurilor întocmite încă din anii '80, dar care au fost puse în mişcare după prăbuşirea URSS (decembrie 1991) şi colapsul Rusiei - o serie de fundaţii şi firme de PR (public relations) americane s-au implicat masiv în sprijinul dezmembrării lugoslaviei şi a retrasării graniţelor acestui spaţiu, conform intereselor de moment ale marilor puteri.

"Epurarea etnică" a sârbilor din Croaţia - mai ales a celor din Krajna (circa 200.000 de sârbi) - a fost manageriată de firma americană MPRI, care a încheiat un contract cu regimul croat. Intreaga operaţiune a fost finanţată de fundatia lui Richard Perle şi Douglas Feith, prin "Feith & Zell/Riggs Bank". Iar în războiul din Bosnia, musulmanii au fost "ajutaţi" de islamiştii din Afganistan, Somalia, Algeria, Eritreea, Djibuti, Tunisia etc, ca şi de organizaţia al-Qaida. Miloşevici şi UDBA (Serviciul Secret Sârb) au strâns numeroase date despre implicarea unor personaje ca Madeleine Albright, Richard Holbrooke, Wesley Clark, Richard Perle şi Douglas Feith în conflictul politic şi militar din Bosnia şi din provincia Kosovo, umăr la umăr cu Osama bin Laden, care "ajutase" anterior SUA în conflictul anti-sovietic (1979-1989) din Afganistan.

La începuturile sale, aproximativ prin 1991, grupul Al-Qaida îşi avea sediul în Afganistan şi Peshawar (Pakistan). In 1991, grupul şi-a stabilit cartierul general în Sudan, până în 1996, când bin Laden, Mohamed Atef şi ceilalţi lideri ai grupului s-au întors în Afganistan. De-a lungul acestor ani, când cartierul general al Al-Qaida se afla în Sudan, reţeaua a continuat să menţină oficii în diverse părţi ale lumii şi a stabilit afaceri conduse de liderii grupului.

LEGĂTURILE AL-QAIDA CU ALTE ORGANIZATII TERORISTE
Deşi Al-Qaida funcţionează independent de alte organizaţii teroriste, ea colaborează cu acestea, asigurându-le umbrela şi suportul.
Printre acestea se numără: Al-Jihad, Al-Gamma Al-Islamiyya, Jihadul Islamic Egiptean şi un număr de grupuri jihad din alte ţări ca Sudan, Arabia Saudită, Yemen, Somalia, Eritreea, Djibuti, Afganistan, Pakistan, Bosnia, Croaţia, Albania, Tunisia, Liban, Filipine, Tadjikistan, Azerbaijan, Kashmir (în partea indiană) şi Cecenia. Al-Qaida menţine celule şi personal într-un număr de state, pentru a-i facilita activităţile, inclusiv Kenia, Tanzania, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite. Al-Qaida le propune să acţioneze împreună împotriva inamicilor comuni din Occidentul cruciat (creştin), în special contra Statelor Unite, pe care Al-Qaida îl considera un stat «infidel», care oferă sprijin altor guverne «infidele». Al-Qaida răspunde la prezenţa SUA prin iniţierea a unor «fatwahs», care cheamă la atacuri împotriva intereselor SUA. Aceste «fatwahs» au ca rezultat atacuri contra cetăţenilor americani aflaţi în localităţi din jurul lumii, inclusiv în Somalia, Kenia, Tanzania, Yemen dar şi în Statele Unite.

Pe 23 iunie 2002, reţeaua teroristă al-Qaeda şi-a făcut o nouă apariţie publică prin intermediul canalului de televiziune Al Jazeera, care a difuzat o declaraţie a purtătorului de cuvânt al organizaţiei, Suleiman Abu Gaith: "La opt luni după războiul american împotriva Afganistanului (...), şeicul Ossama bin Laden, precum şi Ayman Zawahiri (numărul doi al reţelei) şi mollahul Omar se află într-o stare bună de sănătate, în ciuda zvonurilor care afirmă că ar fi fost răniţi la Tora Bora", a afirmat Gaith, care a promis că "întreaga lume şi prietenii mujahedinilor din lumea musulmană" îl vor vedea în curând pe bin Laden la televiziune". Abu Gaith a ameninţat Statele Unite cu noi atentate teroriste: "America trebuie să se pregătească şi să-şi pună centura de siguranţă. Ii vom lovi acolo unde nu se vor aştepta. Da, îi vom ataca, dar la momentul oportun, într-un loc pe care noi îl vom alege şi în modul pe care îl vom dori". "Războiul împotriva Statelor Unite este abia la început", a afirmat Abu Gaith, asigurându-şi simpatizanţii că 98 la sută din liderii al-Qaeda au scăpat nevătămaţi din bombardamentele americane din Afganistan. "Capacităţile noastre militare, de securitate, economice şi mediatice sunt intacte", a afirmat Abu Gaith. în finalul declaraţiei, Abu Gaith a revendicat atentatul produs la 11 aprilie 2002, împotriva unei sinagogi din localitatea Djerba (în Tunisia), care a făcut 19 victime, majoritatea germani.